Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

- În această zonă clădirile aveau diverse destinaŃii laice, începând cu Primăria Veche, Teatru, Prefectură şi
până la locuinŃe colective sau ale unor personalităŃi locale. Acestea aveau în general partere comerciale
pentru produse manufacturiere din zonă sau alimentare.
- Zona era marcată şi de Biserica Minorită.
- ConstrucŃiile principale aveau puŃine decoraŃiuni în stil baroc local, volumetrii evidente (şarpante masive şi
turnuri de colŃ).
- Exprimarea faŃadelor principale (la stradă) se realiza prin marcarea registrelor orizontale- muluri din
tencuială sau din cărămida zidăriei, dar şi prin marcarea registrelor verticale- tratarea faŃadei diferenŃiat pe
niveluri prin bosaje accentuate la parter şi dematerializate la nivelurile superioare, precum şi
ancadramente simple la golurile de la etaje şi mai complicate la parter ori vitrine cu tâmplărie sculptată. O
altă metodă de diferenŃiere a parterelor erau golurile cu terminaŃia superioară în arc.
- Tâmplăriile din lemn ale ferestrelor de la etaj aveau în general obloane din lemn.
- Din reprezentările iconografice ale vremii, culorile faŃadelor erau calde şi deschise, pastel, cu accentuarea
fină a bosajelor, nuturilor şi mai puternică a tâmplăriilor din lemn.
- Toate clădirile construite în această perioadă au suferit modificări ulterioare, fie prin supraetajare şi
aplicare a decoraŃiunilor eclectice ale vremii sau chiar demolate şi înlocuite.
Singurele exemple rămase din această perioadă sunt: Cetatea Aradului (1763-1783), Biserica franciscană,
Spitalul Clinic Municipal Arad cu turnul, Casă Str. Preparandiei 2, Casa Hirschl (1817), Biserica sârbească "Sf. Petru
şi Pavel" (1699-1702), Statuia Sfântului Ioan Nepomuk (1729).
Aradul Nou
- Regimul de înălŃime al cladirilor din Aradul Nou era de parter şi parter cu 1 etaj.
- Stilul Baroc local predomina şi în această aşezare, cu un caracter asemănător Aradului Vechi pe drumul
principal, şi un caracter rural pe străzile lăturalnice.
Exemplele acestei perioade sunt mai numeroase: Biserica Romano-Catolică (1725), Castelul Nopcea, Casa
parohială, Fabrica de bere şi malŃ, precum şi multe case de pe actuala str. Adam M. Guttenbrunn.
51
V. 1838-1890
Arealul Aradului Vechi în această perioadă atinge cca. 572 ha, însă la acesta se mai adaugă teritoriul CetăŃii Noi
(108 ha), Aradul Nou (163 ha), Sânicolaul Mic (119 ha), Micălaca (125 ha) şi Gaiul (298 ha) ca aşezări ce se aflau
sub influenŃa Aradului- astăzi cartiere compenente. În total acestea însumau cca. 1385 ha.
Aradul Vechi îşi măreşte de 3 ori suprafaŃa faŃă de perioada precedentă.
Harta 1838
O analiză mai atentă a acestei hărŃi relevă intenŃia de dezvoltare a Aradului Vechi înspre Nord şi Vest, respectiv
de la actuala str. Horia până la Podgoria, precum şi cartierul Pârneava. Dezvoltarea se realiza prin prelungirea unor
trasee stradale importante: actualul Bd. RevoluŃiei, regularizarea Căii A. Şaguna, Vârful cu Dor, Str. M. Eminescu,
Str. Mărăşeşti, G. Coşbuc, constituirea PieŃei M. Viteazu, a str. Banul Mărăcine, a str. Pădurii, precum şi a Splaiului
Toth Sandor- Praporgescu.
Se poate observa că la nivel de organizare a tramei stradale se prefigura primul inel de circulaŃie în jurul
aşezării. Acest inel nu avea semnificaŃia pe care astăzi i-o atribuim- de decongestionare a traficului, însă accea
primară de a lega cât mai multe zone cu un traseu minimal. Inelul era format din: Str. Pădurii- Str. Barbu Lăutaru-
Str. Primăverii- Splaiul Toth Sandor- Splaiul Praporgescu- Str. I. Alexandru (fostă Ineului)- Calea I. Maniu- Podgoria-
Str. Banul Mărăcine- PiaŃa Spitalului- Str. Andrényi Károly- Str. Abatorului- Str. Pădurii. Calea A. Şaguna era o
mediană de scurtare a inelului între Aradul Vechi şi cartierul Pârneava.
Harta 1866
Prezintă aşezările Aradului în starea situaŃiei de atunci. Realizarea Bd. RevoluŃiei ca întreg- fără parcele şi
fronturi constituite prezintă şi intenŃia amplasării unui obiect pe locul actualului Teatru I. Slavici. Cartierul Pârneava
este deja constiuit, precum şi regularizarea Căii A. Şaguna şi a întrepătrunderii cu Ńesuturile urbane vechi adiacente
acesteia. Odată cu această regularizare apare şi str. M. Kogălniceanu- o arteră importantă între cartierul Drăgăşani
şi Pârneava.
Aradul Nou are forma pe care şi astrăzi o prezintă, cea mai mare dezvoltare având-o Sânicolaul Mic.
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.