Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

apa mare in râu: determină aparitia infiltratiilor prin sol dinspre râu inspre oras, cresterea nivelului
apei freatice in zonele construite ale orasului (influentate si de aportul din precipitatii) reluand ciclul
de migrare a apei in subteran.
VariaŃia nivelului apei subterane este legată de cantităŃile de precipitaŃii căzute în zonă, de nivelul apei din
colectoarele meteorice deschise ale orasului, precum şi de variaŃia nivelului Râului Mureş in traseul actual.
Se accepta un nivel ascensional mediu al apei subterane până la adâncimea de 0,30m faŃă de nivel teren ( in
terenul vegetal), in portiunile limitrofe albiei minore, in perioadele de debite uzuale ale raului. In intervalul de timp din
ultimele decade nu s-au semnalat zone afectate de baltiri masive si de durata in zona aflata in studiu.
Riscuri naturale
ReŃeaua hidrografică: Aradul, incluzând zona studiată face parte din bazinul hidrografic al Râului Mureş.
■ SEISMICITATE:
Teritoriul Municipiului Arad se află în zona seismică D, coeficientul seismic Ks fiind 0,16 iar perioada de colŃ
Ts= 1,00 s .
■ INUNDAłII:
Obiective importante se găsesc in albia majora a raului Mures, pana la digul de protectie impotriva
inundatiilor realizat pentru municipiul Arad, cu lumgime in zona in studiu de cca 4 Km. Digul de protectie
este construit pentru a face fata evenimentelor din inundatii/viituri mari : 1/ 100 ani
ca un corolar al fenomenelor naturale de schimbare a debitelor raului si aportului de pamanturi
prin depunere de aluviuni de-a lungul malurilor, in directa legatura cu lucrarile hidrotehnice de
consolidare a malului nordic al Muresului (descrise mai sus), in albia minora exista urmatorul
fenomen: modificarea vizibila dupa zeci de ani a configuratiei malului nordic (portiunea amonte fata
de clubul „ Constructorul” si a plajei din Strandul Neptun, ce se explica prin:
a) pe perioada lucrarilor de consolidare a malului nordic cu bolovani de peste 1 tona si umpluturi, ( ~anii 1975)
in vederea realizarii lucrarilor de construire s-a deviat curentul puternic al raului inspre malul sudic, prin
realizarea unui EPIU (baraj subacval sub forma de sfert de cerc alungit, dispus cu zona convexa spre
curentul maxim) vizibil si astazi, la ape mici, in albia minora.
b) Dupa realizarea lucrarilor de consolidare ale malului nordic, nu a fost indepartat aportul de pamanturi din
fundul raului, epiul ramanand parte constitutiva a geografiei fundului raului. REZULTATE vizibile
actualmente :
Depunere masiva de aluviuni in amonte de clubul „ Constructorul”, zona care in timp s-a umplut de
vegetatie, pastrandu-si caracterul mlastinos si inundabil . Din punct de vedere functional si peisager
portiunea respectiva este necontrolabila, constituindu-se in disfunctiune atat pentru amenajarea
existenta a malului nordic al Muresului, cat si pentru orice tip de amenajare propusa. Subliniem in in
zona respectiva malul albiei minore este consolidat, la limita traseului initial al raului
Depunere masiva de aluviuni ( miluri) pe plaja strandului Neptun, ce a devenit nepracticabila in
totalitate si periculoasa pentru populatie , invadata de vegetatie crescuta spontan ( rachitis, arbusti)
Eliminarea disfunctiunilor enumerate mai sus ( prin curatarea fundului raului de amenajarea
temporara necesara lucrarilor executate , a epiului) vor avea ca rezultat refacerea curentului maxim,
mentinerea plajei strandului curata dupa eliminarea depunerilor aluvionale, eliminarea zonelor
periculoase pentru populatie, recreerea peisajului in limitele albiei minore initiale, TOATE ACESTEA
IN CADRUL ZONEI CENTRALE a municipiului, la limita spre zonele destinate petrecerii timpului
liber, in zona cu valente peisagere reale : albia majora a Muresului
■ ALUNECĂRI DE TEREN :
În portiunea in studiu, prin lucrarile hidrotehnice de consolidare a malului nordic al Muresului, realizate acum cca.
30 ani nu sunt semnalate tendinte de alunecari de teren ca urmare a unor fenomene naturale specifice;
Totusi, lucrarile hidrotehnice trebuiesc intretinute, stabilitatea constructiilor putand fi afectata in timp de apa
cantonata in straturile de subsol, apa din drenaje necontrolate, vegetatie ( prin redacini) si fauna ( rozatoare )
Digul de aparare are o zona deteriorata prin tasare in lung (dinspre zona mediana spre oras) incepand cu zona
ecluzei canalului Muresel spre zona magazinului Bila, fara ca elevatia din beton sa fie afectata. Ca urmare, prin
aceasta documentatie se propune reconsiderarea functionala si peisagistica in zona respectiva, ceea ce duce la
realizarea de lucrari ce atrag rezolvari de consolidare a portiunilor afectate.
■ CLIMA :
Adâncimea de îngheŃ a terenului în zona studiată este – 0,80 m faŃă de cota terenului natural
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.
21