Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

În planşa 01- ÎNCADRARE ÎN INTRAVILANUL MUNICIPIULUI s-au ierarhizat tipurile de trafic şi trasee posibile
pentru a se proteja centrul de traficul orăşenesc de tranzit.
Ca şi probleme conexe, semnalizarea direcŃiilor principale de mers este slabă, semnele de circulaŃie fiind
amplasate în locuri ilizibile.
Îmbrăcămintea străzilor din Ansamblul Urban Arad este actualmente bună pe arterele principale, însă pe restul
străzilor este deteriorată. Înafara trotuarelor din zona centrală a Aradului, nu există sisteme de pavare ambientale,
diferenŃiate în funcŃie de caracterul străzii sau de marcare a direcŃiilor compoziŃionale.
Extras din PUG ARAD- MEMORIUL GENERAL:
Municipiul Arad, oraş de şes, cu relief plat şi uşor denivelat în anumite sectoare (Bujac, Şega, Aradul Nou)
prezintă anumite particularităŃi faŃă de alte oraşe deschise, nefragmentate.
Oraşul Arad este încorsetat şi fragmentat pe de-o parte de râul Mureş, care traversându-l prezintă un element
major al cadrului natural; pe de altă parte, de linii ferate şi linii de garaj. Aceste elemente cu o mare importanŃă faŃă
de posibilităŃile de organizare a circulaŃiei, deoarece determină “puncte de trecere obligatorii” - poduri, pasaje
denivelate sau la nivel cu bariere şi puncte greu de controlat în cadrul liniilor de garaj.
În această situaŃie, traficul apare mai rigid canalizat pe anumite artere şi cu numeroase puncte obligatorii.
Legătura faŃă de diferite cartiere se face de obicei cu o singură arteră - aceasta fiind şi artera de penetraŃie -
motiv pentru care apar probleme speciale în aceste zone de însumare a fluxurilor la orele de vârf.
Cele mai importante puncte obligatorii sunt: PiaŃa Podgoria, PiaŃa Spitalului, PiaŃa UTA, podul spre Aradul Nou
precum şi principalele intersecŃii cu b-dul RevoluŃiei etc.
Structura urbanistică, cu o tramă stradală neadecvată circulaŃiei grele în zona centrală; cu o zonificare în care
zonele industriale se întrepătrund cu zonele de locuit, concentrarea în anumite puncte a principalelor obiective
polarizatoare ale traficului; lipsa de parcaje şi blocarea carosabilului cu maşini parcate, conduc la mari dificultăŃi în
desfăşurarea circulaŃiei.
SituaŃia precară a podului spre Aradul Nou periclitează legătura spre Timişoara, iar podul nou din Micălaca nu
este legat de reŃeaua majoră de circulaŃie.
În Municipiul Arad există o reŃea de străzi gândită şi realizată odată cu primele edificii mai importante şi cu
construcŃiile civile care s-au înălŃat. Ulterior, municipiul a cunoscut o succesiune de dezvoltări atât ca suprafaŃă
construită, ca densitate a clădirilor cât şi ca regim de înălŃime.
Toate aceste modificări în timp au avut ca rezultat o tramă stradală care în prezent este de 343,3 km lungime.
.........................
Podul metalic către Aradul Nou a depăşit durata de serviciu de 100 de ani. Traficul de marfă nu mai circulă în
prezent pe acest pod.
În viitor acesta va fi scos din uz definitiv ceea ce face situaŃia şi mai critică din punctul de vedere al legăturii între
cele 2 părŃi ale oraşului ca şi al asigurării legăturii spre Timişoara a traficului de tranzit.
Municipiul Arad este străbătut de o reŃea de cale ferată dezvoltată ceea ce a impus utilizarea a 2 pasaje
denivelate peste calea ferată respectiv - pasajul spre Micălaca şi cel spre Grădişte.
Arterele de penetraŃie spre municipiu sunt în general drumuri naŃionale sau judeŃene modernizate de 2 benzi de
circulaŃie excepŃie făcând E 68 spre Nădlac, DN 69 spre Timişoara şi DN 79 spre Oradea care sunt realizate la 4
benzi de circulaŃie.
Pe drumul DN 69 spre Timişoara ca şi pe DN 7 spre Nădlac sunt treceri la nivel cu calea ferată ceea ce creează
stagnări prelungite la bariere, disconfort în circulaŃie.
În prezent Municipiul Arad deŃine un traseu de drum de centură din care s-a realizat tronsonul din nordul
municipiului între DN 7 Deva - Arad şi E 68 Arad - Nădlac.
Datorită faptului că numărul vehiculelor a crescut vertiginos după 1989 iar numărul locurilor de parcare era şi aşa
neîndestulător s-a ajuns la situaŃii grave ca: blocări în circulaŃie pe arterele principale, obstrucŃionări pe străzile mai
înguste, riscuri crescute de accidente etc.
Se extrag următoarele concluzii în privinŃa traficului:
- Supraaglomerarea ZCP cu trafic orăşenesc de tranzit, corelată cu lipsa parcajelor care să suporte acest gen
de trafic a generat excluderea pietonului. În condiŃiile actuale Aradul nu este un oraş în care să se desfăşoare
în condiŃii optime activităŃi conexe turismului, dar nici vieŃii cotidiene.
- Prezentul PUZCP nu îşi propune rezolvarea problemelor de trafic orăşenesc, ce depăşesc limita de studiu,
însă problematicile s-au studiat şi în limita posibilităŃilor s-au prevăzut şi reglementări la acest capitol.
23
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.