Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Aşa cum prevede şi PUG Mun. Arad, această subzonă istorică de referinŃă trebuie suspusă unei restructurări. În
funcŃie de strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, de prevederile PUG Mun. Arad şi de tema lansată de Primăria
Municipiului Arad cu privire la Ansamblul Urban Arad, această subzonă istorică de referinŃă trebuie asanată, pornind
cu etape de termene medii şi lungi.
Ca o prevedere generală, asanarea va fi principalul mijloc de atingere a scopului de regenerare urbană a zonei
prin restructurare. Începând cu asanarea proprietăŃilor de construcŃiile mici, parazitare, cum sunt: magaziile,
coteŃele, latrine, solarii- şi reŃinerea strictă a unor tipuri de intervenŃii asupra clădirilor principale aferente fiecărei
proprietăŃi, restructurarea finală vizează crearea unui mediu de viaŃă confortabil (folosinŃa imobilelor este
preponderent de locuire) şi cu timpul amplasarea de dotări locale şi orăşeneşti de referinŃă.
Din aceste puncte de vedere Cartierul Drăgăşani este şi o rezervă urbanistică de dezvoltare a unui nou pol de
atracŃie destinat serviciilor şi comerŃului, dar şi dotărilor locale şi orăşeneşti (şcoli, centre sportive, parcuri).
Aceste considerente se bazează pe studiul gradului de dezvoltare actual al zonei. Pe o rază de 1000 m, aici nu
există centru civic de cartier, piaŃă agroalimentară, unităŃi de învăŃământ şcolar general, unităŃi medicaledispensare,
servicii publice sau private- comerŃ, sedii administrative, amenajări loisir şi sport- spaŃii verzi cu caracter
de parc sau scuar, terenuri/complexuri sportive.
Totodată această zonă beneficiază de transport în comun- tramvai şi de o cale principală de comunicaŃie rutieră
(str. M. Kogălniceanu), ceea ce constituie baza unui potenŃial real de dezvoltare în sensul celor prezentate mai sus.
S.I.R.2, S.I.R.3, S.I.R.6
Imaginea de referinŃă a Aradului, cu referire la patrimoniul construit, se expune prin intermediul acestor subzone
istorice de referinŃă, pentru toate etapele de dezvoltare şi de evoluŃie istorico-urbanistică a Ansamblului Urban Arad.
Tot aici se regăsesc majoritatea obiectivelor, monumente istorice din Municipiul Arad şi a amenajărilor valoroase.
Aşa cum s-a mai expus, Aradul, la nivel macro-urbanistic, este printre puŃinele oraşe ce şi-au păstrat centrul
administrativ în centrul istoric şi de aceea studiul zonei construite protejate trebuie să întrepătrundă toate sistemele
urbane ce definesc acest spaŃiu. Reglementările şi prevederile PUZCP vor fi stricte în acest areal.
La fel ca şi în S.I.R. 1, asanarea Ńesuturilor urbanistice de construcŃiile parazitare este un prim obiectiv pe termen
mediu. Pe termen lung, fondul construit şi amenajările trebuiesc aduse la standardele de confort vital şi de
exploatare optim, în funcŃie de utilizarea acestora. Termenul lung este determinat de faptul că oraşul este un
organism viu ce suportă modificări continue. Reglementările sunt menite să implementeze o zonificare funcŃională
precisă, astfel încât să se poată menŃine ordinea dezvoltării.
Toate studiile efectuate până acum cu privire la acest areal, au semnalat disfuncŃionalităŃi majore cu privire la:
- fond construit ce depăşeşte deja gradul de dezvoltare posibil
- degradarea generală a fondului construit
- lipsa de randament spaŃial şi economic a fondului construit alocat locuirii şi comerŃului
- concentrarea populaŃiei fără resurse necesare de întreŃinere a bunurilor imobile şi a amenajărilor aferente
- concentrarea traficului orăşenesc: rutier şi transport în comun
- poluarea fonică
- poluarea aerului
- lipsa spaŃiilor verzi, distribuite conform gradului de ocupare a Ńesutului urban
- lipsa oglinzilor de apă şi a fântânilor
Aceste subzone istorice de referinŃă trebuie să ducă mai departe rolul administrativ, economic, cultural şi socialfuncŃiuni
pentru care acest spaŃiu a fost programat din sistematizările iniŃiale. Pentru acest fapt, reglementările şi
prevederile de dezvoltare viitoare trebuie să se refere la un mod şi grad de dezvoltare optime atât pentru populaŃia
din zonă, dar şi pentru întreg oraşul. Cu toate acestea SIR 2, 3 şi 6 nu trebuie să constituie un areal cu funcŃiune
extrapolată din unitatea oraşului, ci să se întrepătrundă cu întregul şi în special cu vecinătăŃile.
ProtecŃia maximă asupra fondului urban al acestui areal nu trebuie privită ca o restricŃie a iniŃiativelor publice sau
private, ci se va concentra strict în prevederi admisibile ale zonei în aşa manieră încât orice iniŃiativă să accentueze
caracterisiticile pozitive ale patrimoniului construit, ale spaŃiului urban în sine.
Centrul istoric al Aradului va fi în continuare polul reprezentativ al oraşului.
85
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.