Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Harta 1880
Această hartă se concentrează pe regularizarea majoră a Râului Mureş, o amenajare importantă căreia Aradul îi
datorează lunga sa existenŃă. Pe lângă modificarea traseului Mureşului, se explicitează îndiguirea albiei majore
aferente zonei centrale deja constituită.
Harta 1881
Această hartă este cea mai elaborată şi constituie verificarea intenŃiilor din 1838, precum şi zonificarea oraşului.
În studiul traseelor străzilor prin care s-a amplificat Aradului Vechi s-au catalogat ca fiind din 1838, deşi doar patru
decenii mai târziu acestea s-au confirmat. Dat fiindcă această hartă a fost descrisă şi în capilolul II punctele 1 şi 2,
se trece la descrierea amănunâită a tramei stradale şi a celorlate compenente a fondului construit.
Ca tramă stradală, şi caracteristici ale acesteia se sublinează faptul că acestea au rămas în general la fel şi în
situaŃia actuală, cu excepŃia faptului că unele străzi identificate nu existau în acea perioadă: Str. Cloşca, M.
Stănescu, T. Vladimirescu; iar altele au dispărut: legătura între str. Unirii şi Gh. Lazăr, ce a fost înlocuită cu Bd.
Decebal. Odată cu instituirea noilor cartiere s-au constituit şi străzi noi, amintite anterior.
Poate cel mai important aspect îl constiuie parcelarul vremii. Încă din 1860 s-au realizat schiŃe de parcelare ale
diverselor părŃi compenente ale Aradului- hărŃi aflate în custodia O.C.P.I. Arad şi care nu constituie drept public de
folosinŃă, decât la cerere. Parcelarul de la 1860 reflectă starea actuală a proprietăŃilor ca formă, dimensiuni,
orientare, etc.
Perioada de după 1834, când Aradul devine Oraş Liber Regesc, înseamnă o dezvoltare a oraşului şi în special a
Aradului Vechi. Aşa cum este amintit în Volumul Aradul de-a lungul timpului, precum şi la capilolul II punctele 1 şi 2
al prezentului memoriu, Aradul are o populaŃie însemnată ceea ce necesita construirea de locuinŃe şi atribuirea de
teren necesar acestui scop, dar nu numai: în această perioadă se construiesc cele mai mari investiŃii: Gara,
Catedrală Ortodoxă nouă, Biserica Reformată (Roşie), Teatru nou, Şcoli, Spitale, edificii administrative, palate ale
personalităŃilor vremii.
O noutate a parcelarului se referă la domeniul public, respectiv domeniul acordat străzilor, pieŃelor, parcurilor pe
care administraŃia vremii reuşeau să le formeze, să le întreŃină şi să le modernizeze, formând cadrul natural şi
construit al clădirilor- imagine de care şi astăzi ne bucurăm. Sistematizarea acestei perioade este cristalizarea
Aradului istoric, intervenŃii masive realizate în respectul perioadelor istorice anterioare, ceea ce denotă continuitatea
acestui spaŃiu. Deşi oraş important al Imperiului Austro-Ungar, fără a fi capitală, Aradul nu suferă aceleaşi
transformări ca Viena lui Josef Hoffmann sau Parisul lui Haussmann, însă la o scară mai mică preia din
transformările specifice vremii: regularizarea tramei stradale, programe arhitecturale noi şi sintaxă nouă exprimată
prin arhitectură eclectică sau stiluri pure aflate sub influenŃa profundă exercitată de arhitectura şi artizanatul austriac
din acea perioadă (Jugendstilul sau Secessionul geometric).
Prezentul studiu nu va intra în descrierea generală a stilului eclectic de factură neo-clasică sau baroc, ambele de
provenienŃă aistriacă, al arhitecturii clădirilor, inclusiv a structurii de rezistenŃă a acestora. Se accentuează faptul că
această imagine este dominantă şi dă caracterul Aradului. Luat în comparaŃie cu arhitectura similară a principalelor
oraşe din regiune (Timişoara, Lugoj, Oradea) fondul construit al Aradului este unic, atât prin respectarea raportului
de scară şi mărime a obiectelor, cât şi datorită modului în care acestea sunt compuse în cadrul natural şi construit,
ceea ce întăreşte specificul de ansamblu unitar. Faptul că fondul construit este unitar se regăseşte şi în detaliile
elementelor de construcŃie, ceea ce îi dă caracter local:
- module de trepte din similipiatră
- modele de balustrade, feronerie în general, identice sau cu mici modificări
- modele de tâmplării din lemn, inclusiv rolete
- matriŃe ale elementelor de decoraŃie exterioară din gips derivate unele din altele
- elemente ceramice sau eternit pentru învelitoare
- fleşe, parazăpezi, tinichigerie (streşini, burlane, glafuri exterioare) realizate la aceleaşi ateliere
Această imagine este cea mai întâlnită în centrul istoric al Aradului, fie în arhitectura clerică, fie cea laică,
indiferent de programul arhitectural.
Amintim că în această perioadă, în raport cu zona studiată, s-a realizat Palatul Administrativ, Teatrul nou, licee
importante în oraş: Moise Nicoară, Elena Ghiba Birta, Dimitrie łichindeal, Şcoala de fete, Şcoala de băieŃi, Sediile
52
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.