Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Densitatea exemplarelor de 292 ex/ha este normală pentru o structură de parc.
Procentul de acoperire al coroanelor de 26% este mic din cauza vârstelor mici a arborilor, dar suficient pentru un
echilibru structural.
Din acelaşi motiv şi grosimea statului ecologic este destul de redusă, având o valoare de 0,88m.
Valorile medii pe exemplar: ecologică, peisagistică şi globală sunt medii, ceea ce înseamnă bine pentru un parc
tânăr.
Pe suprafaŃa parcului există 410 m de gard viu. Cel mai mult se găseşte în parcela de la Palatul JustiŃiei, restul
fiind amplasat în special în zonele de trepte şi alei intrare-ieşire de pe faleză. Prezintă goluri, necesitând completări
pe alocuri.
Stilul general al parcului este mixt.
Buchetele de Thuja occidentalis fastigiata dispuse regular pe coronamentul digului, bine dezvoltate, la o înălŃime
ce impresionează, reprezintă elementul tipic al stiluluil regulat. PlantaŃiile de pe taluz sunt neregulate, fie în buchete,
fie exemplare izolate, cu spaŃii goale între ele, definind stilul peisager.
Dotat cu bănci, digul a devenit astfel un loc preferat de agrement al orăşenilor.
FuncŃiile parcului, impropiu denumit parc, dacă ne referim doar la el, dar practic făcând parte integrantă din
Parcul Malul Mureş sunt: recreativă, peisagistică, ecologică şi de tranzit.
Pentru a contura şi completa şi mai bine aceste funcŃii este total indicat defrişarea arbuştilor din rabate (care au
fost plantaŃi în locuri total neindicate) şi plantarea rabatelor cu trandafiri. De asemenea este indicat completarea
segmentelor de gard viu intercalate pe traseu şi plantarea capătului de taluz dinspre pasaj cu vegetaŃie
corespunzătoare unei gândiri peisagere.
Tot în această zonă dar venind în completare se află Parcul Malul Mureşului. Situat pe malul drept al râului
Mureş în zona mal-dig, între podul Decebal, ce duce la cetate şi cotul mare pe care îl realizează digul spre pasajul
Micalaca cuprinde o suprafaŃă de 93.081 mp. În suprafaŃa totală este inclus şi taluzul interior al digului.
Parcul se prezintă ca o fâşie cu o lungime de aproape 2 km, lăŃimea variază între 20 m şi 90 m.
Conturarea spaŃiului în care se află actualul Parc Mal Mureş s-a făcut o dată cu construcŃia digului de apărare în
sec. al XVIII-lea. Oraşul fiind atunci puŃin dezvoltat, iar această suprafaŃă afectată periodic de inundaŃii, fără îndoială
că nu i s-a acordat nici o funcŃiune importantă. El rămânea doar un rai al pescarilor. FuncŃiunea recreativă nu era
atunci imperativă. Ea apare doar în secolul al XIX, odată cu relizarea actualelor parcuri Eminesu şi Copiilor.
Promenada pe digul puŃin amenajat atunci, deschidea perspectiva Mureşului şi a acestui spaŃiu inutilizat. Cu tot
pericolul inundaŃiilor, atunci se amenajează şi acest spaŃiu, parŃial pentru recreere. Se construiesc câteva baze
nautice şi se fac plantaŃii. În afară de sălciile şi plopii ce se plantează pe malul Mureşului, în spaŃiul dintre dig şi mal
se plantează şi alte specii ca: Acer platanoides, Acer negundo,, Aesculus hippocastanum, Catalpa bignonioides,
Fraxinus excelsior, Querqus robur etc.
Acest lucru este atestat de exemplarele bătrâne existente, parte din ele tăiate în ultimii ani din cauza deprecierii
cauzate de vârstă.
ConstrucŃia podului Decebal deschide posibilitatea amenajărilor recreative pe Malul stâng al Mureşului, în
exteriorul cetăŃii, actualul Parc Ştrand, care ridică importanŃa parcului amenajat pe malul drept, actualul Parc Mal
Mureş.
Amenajările se limitează însă la porŃiunea corespunzătoare Ştrandului vechi, Clubului sportiv şi Parcului Europa
din exteriorul digului.
Scoarul Ştrandul vechi a fost înfiinŃat pe locul vechiului Ştrand public care a luat fiinŃă în anul 1892, fiind amenajat
peisagistic cu puieŃi de arŃar, castan iar mai târziu plantat cu frasin, salcie, plop tremurător, plop piramidal, plop sur
alături de stejar şi arbori orientali.
Privit ca un tot unitar Parcul Malul Mureşului cuprinde 890 exemplare ce aparŃin la 89 specii. Aceasta reprezintă o
varietate destul de mare. Un aspect interesant în structura pe specii îl reprezintă proporŃia diferitelor categorii de
specii. Astfel, răşinoasele sunt în proporŃie de 23%, iar arbuştii reprezintă 77%.
ProporŃia celor două categorii definesc în mare structura parcului.
Genul de arbori cel mai bine reprezentat este Acer - 7%. El este urmat de genurile Salix şi Populus care
echipează malul Mureşului. Tot bine reprezentat este şi genul Tilia - 3%. Ca specii cu valoare peisagistică mare se
remarcă: Betula verucosa, Catalpa bignonioides, Malus floribunda, Prunus pisardii şi răşinoasele: Picea abies, Pinus
strobus, Pinus silvestris. Ca specii puŃin valoroase se remarcă: Fraxinus americana – 2%, Prunus cerasifera – 4% şi
Robinia pseudoacaccia – 3%.
Ca provenienŃă, proporŃia cea mai mare de arbori este alcătuită din specii autohtone.
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.
96