Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Plasat pe c-lea Romanilor, arteră flancată pe dreapta şi pe stânga de un reuşit gard viu, se află un scuar P-Ńa
Olimp de aproximativ 5000mp, ce a constituit un spaŃiu de recreere pentru muncitorii de la fabrica textilă. La ora
actuală este în perspectivă de a fi amenajat. Cele trei aliniamente scurte care fac legătura cu scuarul au fost
necorespunzător amenajate. Aliniamentele trebuiau completata iar suprafaŃa îmbordurată trebuia gazonată şi nu
umplută cu griblură.
Trecând la vremuri mai îndepărtate, situată în bucla de forma literei omega a râului Mureş, cetatea de manieră
Tenaille modificată, a avut până la primul război mondial o alee de promenadă prin pădurea înconjurătoare.
SpaŃiul verde şi piaŃa din interiorul cetăŃii erau periodic vizitabile. Astăzi spaŃiul verde din interior continuă să existe.
În afara cetăŃii, pădurea a fost tăiată cu aprobarea primăriei, în iarna anului 1944-1945, pentru aprovizionarea cu
lemne de foc a orăşenilor.
Construirea cetăŃii a durat 20 ani din1763 până în 1783, suprafaŃa aferentă CetăŃii Aradului este de cca.74 ha.
Restul teritoriului din jurul CetăŃii, cuprinzând o parte din actualul cartier Subcetate a fost acoperit de un masiv
verde secular, format din arbori uriaşi.
Situat tot în bucla Mureşului, ştrandul Neptun se prezintă ca o fâşie în exteriorul cetăŃi, începând de la Podul
Decebal, pe o lungime de cca 1115m.
SuprafaŃa ştrandului este de 15,41ha.
În 1957, o suprafaŃă de 31,7ha, situată în exteriorul CetăŃii, este trecută din administrarea Ministerului ForŃelor
Armate în cea a Sfatului Popular Arad, prin decizie guvernamentală.
În intervalul 1969 – 1972 se constitue o mare parte din actuala infrastuctură a ştrandului, inclusiv spaŃiul verde
înconjurător.
Pentru suprafaŃa de peste 15 ha şi un număr de 938 exemplare de arbori şi arbuşti, cele 67 de specii în care se
încadrează, dovedesc o varietate redusă. Ea este compensată însă de proporŃia mare de răşinoase de 53% şi de
arbuşti de 31%. Această proporŃie este caracteristică mai mult micilor spaŃii verzi din jurul construcŃiilor.
VegetaŃia existentă este impresionantă prin cele aproape 160 de exemplare de răşinoase: brad, molid, pin, duglas,
cu vârste între 30 – 50 ani. De asemenea prin micile aliniamente de arbuşti răşinoşi: tisa, tuie, juniperus, plantate în
ultimele două decenii.
Dintre speciile de arbori foioşi de valoare mpresionantă se remarcă doar Aesculus hippocastanum şi Prunus
pissardii.
Dacă pe ansamblu vegetaŃia impresionează prin elementele menŃionate mai sus: proporŃia mare de răşinoase şi
de arbuşti, se simte totuşi varietatea foarte redusă. Este evidentă lipsa unei viziuni peisagistice la instalarea
vegetaŃiei, ea dovedind multă improvizaŃie şi folosirea unui material dendrologic ce a fost uşor procurat.
Dintre speciile de mică valoare peisagistică se remarcă frasinul american.
Parcul este pe ansamblu relativ tânăr.
Aproape jumătate, 43% sunt exemplare sub 20 ani. Se remarcă totuşi proporŃia de 27% de exemplare peste 40
ani, plantaŃiile iniŃiale de la crearea parcului.
Densitatea arborilor şi arbuştilor este foarte redusă, în medie de 61 ex/ha, care definesc o structură foarte aerată
ceea ce explică şi gradul de acoperire de doar 13% ceea ce reprezintă practic un parc in formare. Aceleaşi elemente
explică şi valoarea ecologică redusă, cu o grosime a stratului ecologic de doar 0,73 m.
În cuprinsul parcului există 1530 ml de garduri vii, din specia Ligustrum vulgare.
Stilul general al parcului este cel peisager. Câteva alei regulate şi aliniamente intervin cu nota de regularitate, fără
a influenŃa însă stilul general.
Este de recomandat menŃinerea acestui stil.
Un alt scuar vechi al oraşului reprezentat de alŃi doi platani (probabil de o vârstă cu Turnul de apă al oraşului
– 1896) marchează faŃada intrării acestuia, pe strada Ceaicovski nr.11.
Judecând după vechimea arborilor, parcul din incinta Centrului Eparhial Ortodox Român din Arad datează din
a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Grădina sa decorativă continuă să fie îngrijită de către un muncitor – grădinar.
După primul război mondial pieŃele şi scuarurile oraşului Arad au fost plantate cu o specie de salcâm care
producea păstăi străvezii al căror conŃinut uleios avea, întrebuinŃări medico - farmaceutice. Astăzi aceşti arbori au
fost treptat scoşi. SupravieŃuitori sunt de semnalat în scuarul de a capătul N – V al străzilor Blanduziei şi Calvin, în
imediata apropiere a străzii Andrei Şaguna.
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.
102