Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Strada- denumire actuală
Categorie Lungime Prospect
istorică
drum 670 m 4 m
Str. I. Cardoş stradă 230 m 10 m
Str. Badea CârŃan stradă 350 m 9 m
Str. Bârsei stradă 400 m 9,5 m
Str. Ciocârliei stradă 280 m 9 m
Str. G. Alexandrescu stradă 70 m 9,5 m
Str. T. Axente stradă 185 m 14 m
Strada Tribunul Dobra, Str. Sinagogei şi parŃial Calea Romanilor, erau drumuri de tranzit între „Oraşul German” şi
Cetate sau „Oraşul Sârbesc”. De-asemenea podul de trecere în Banat avea o poziŃie excentrică faŃă de axul CetăŃii,
iar poziŃia acestuia era în dreptul actualei Str. Patria.
Parcelarul zonei descrise anterior nu a suferit modificări majore în „Oraşul Sârbesc”, deşi harta 1707 nu Ńine cont
de aceste limite, şi era caracterizat de:
- parcele de proprietăŃi tipice, cu latura scurtă transversală pe lungimea străzii
- gospodăriile aveau 1 corp principal şi anexe
- parcela avea şi o parte agricolă
- corpurile principale erau aliniate la frontul stradal şi erau de tip înşiruit, cuplat sau izolat- în funcŃie de
amplasamentul în cadrul Ńesutului stradal (ex. str. Preparandiei, Tribunul Axente aveau case înşiruite)
Fondul construit al acestei perioade era constituit din locuinŃe (gospodării) şi câteva funcŃiuni reprezentative:
biserici aparŃinând riturilor populaŃiei, şcoli, fortificaŃie cu utilităŃile aferente. Toate acestea, în afara fortificaŃiei, aveau
un sistem constructiv instabil, realizat pe bază de pământ, chirpici şi lemn. Din acest motiv nu există exemple de
clădiri locuinŃă din această perioadă. Un reper al vremurilor şi element reconoscibil pe toate hărŃile istorice este
Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel" construită iniŃial între anii 1698-1702. ÎnfăŃişarea actuală, în stil BAROC a
primit-o în urma restaurării din 1790 şi a unor modificări din anul 1822 când, deasupra zidurilor vechi a fost ridicată o
turlă.
48
IV. 1707-1838
Arealul Aradului Vechi în această perioadă atinge 196 ha, însă la acesta se mai adaugă teritoriul CetăŃii Noi (108
ha), Aradul Nou (163 ha), Sânicolaul Mic (77,5 ha), Micălaca (125 ha) şi Gaiul (143 ha) ca aşezări ce se aflau sub
influenŃa Aradului- astăzi cartiere compenente. În total acestea însumau cca. 820 ha.
Aradul Vechi îşi măreşte de 10 ori suprafaŃa şi datorită reprezentărilor grafice mult mai acurate ale hărŃilor
istorice.
Harta 1751
PiaŃa Avram Iancu şi continuarea acesteia în forma actualului Bd. RevoluŃiei până în dreptul Str. Horia este
amenajarea de for public cu ponderea cea mai mare în cadrul Ńesutului urban al Aradului Vechi. Aceasta s-a
dezvoltat prin compunerea parcelelor înconjurătoare după tipicul german, cu un prospect supralărgit pentru a defini
zona de „centru” sau „târg”. Din 1828 această piaŃă se stabileşte a fi „Centrul Aradului”.
Str. M. Eminescu, Str. Lucian Blaga şi Str. Episcopiei sunt arterele principale de legătură a pieŃei cu periferia
românească din Vestul Aradului Vechi. La fel Bd. N. Bălcescu face legătura cu partea românească din Est şi cu
Mureşul, pe atunci zonă portuară.
PiaŃa Pompierilor/Parcul Reconcilierii exista din acele vremuri ca spaŃiu format din supralărgirea Str. Vârful cu
Dor, ce făcea legătura cu zona fostei cărămidării.
Aradul Nou se prefigurează în Sudul Mureşului, fiind prevăzut cu o tramă rectangulară de tip colonial, principala
stradă fiind actuala Cale a Timişorii în forma în care se vede şi astăzi. Periferia dinspre Vest exista: Str. Ady Endre şi
parŃial Iosif Lengyel. De-asemenea apare şi legătura cu colonia Sânicolaul Mic prin Bd. Ştefan cel Mare- str.
Steagului.
Harta 1765
Se reflectă clar intenŃia demolării CetăŃii Vechi şi poziŃionarea CetăŃii Noi a Aradului.
Legăturile între zonele oraşului devin mai intense, prin amplificarea reŃelei stradale, asigurându-se continuitatea
traseelor predefinite:
- Se definesc străzi ca: str.M. Kogălniceanu, Blanduziei, Ceahlău- ca legături între zona sârbească şi cea
românească
©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.