Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Corala Magna – formaţie corală mixtă înfiinţată în<br />
urmă cu 12 ani la iniţiativa profesorului Valer Perşa, în<br />
cadrul Casei de cultură a Municipiului Gherla -<br />
continuatoare a Corului Sindicatelor din Învăţământ, este<br />
alcătuită mai ales din cadre didactice, care îşi asumă<br />
astfel o responsabilitate în domeniul educaţiei prin<br />
propagarea culturii muzicale,<br />
îndeosebi a muzicii corale<br />
româneşti, dar şi a celei<br />
universale.<br />
După o muncă susţinută<br />
de îmbogăţire a repertoriului<br />
cu lucrări îndeosebi ale<br />
compozitorilor: Ion Vidu,<br />
Augustin Bena, Tudor Jarda,<br />
Iacob Mureşanu şi Marius<br />
Cuteanu şi alţii, corul a<br />
prezentat o serie de concerte în<br />
unele localităţi din Ardeal, cu<br />
ocazia unor evenimente ce ţin de istoria naţională şi de<br />
sărbătorile religioase, prezentând piese adecvate într-o<br />
concepţie şi interpretare de clasă. Anual, corul prezintă<br />
opt, zece spectacole în cadrul Casei de Cultură din<br />
Gherla, un moment mai aparte constituindu-l Zilele<br />
Oraşului, când formaţia îşi etalează calităţile – diversitatea<br />
pieselor, armonie interpretativă, multă pasiune pentru<br />
muzică, dăruire, alături de invitaţi din oraşele învecinate,<br />
oferind în cadrul somptuos al Catedralei Armeneşti, un<br />
adevărat regal muzical!<br />
Diplomele cu care corul se mândreşte atestă<br />
participarea la festivalurile din judeţ: Festivalul de<br />
primăvară, organizat în fiecare an la Câmpia Turzii,<br />
precum şi cel bianual, Festivalul omagial Augustin Bena<br />
de la Cluj.<br />
Începând cu anul 2005, în noul context al relaţiilor<br />
municipiului Gherla cu străinătatea, are loc prima ieşire a<br />
Coralei înafara ţării, alături de formaţiile locale – taraf şi<br />
dansuri populare româneşti. Aceste mesaje de aleasă artă<br />
s-au încadrat în contextul schimburilor culturale prilejuite<br />
de relaţiile Asociaţiilor de înfrăţire dintre oraşul nostru şi<br />
localităţile – Nendaz (Elveţia) şi Yzeure (Franţa), unde<br />
artiştii gherleni s-au bucurat de aprecierile auditoriului din<br />
oraşele în care au prezentat concerte, cu ecouri în presa<br />
locală şi în inimile oamenilor! De remarcat faptul că de<br />
câţiva ani, Casa de Cultură din municipiul nostru oferă<br />
cadrul propice desfăşurării unui festival coral de toamnă,<br />
manifestare iniţiată de către Corala Magna şi dirijorul său;<br />
e un adevărat eveniment artistic onorat de participarea<br />
unor formaţii de prestigiu.<br />
Din anul 2005, în urma cunoaşterii unor oameni de<br />
afaceri şi oficialităţi din localitatea Cupello, regiunea<br />
Chieti din Italia, Corala a prezentat câteva spectacole bine<br />
apreciate în Cupello şi localităţile învecinate. A fost şi de<br />
data aceasta, nu doar un prilej de afirmare, dar şi un<br />
schimb de experienţă, o posibilitate de cunoaştere de către<br />
membrii formaţiei nu doar a valorilor occidentale, dar şi a<br />
unor aspecte de ordin social, administrativ etc.<br />
Repertoriul, însumând în prezent peste 120 piese,<br />
calitatea interpretării se datorează talentului şi<br />
perseverenţei profesorului de muzică de la Liceul Ana<br />
Ipătescu, dirijorul Valer Perşa. Absolvent al Liceului<br />
pedagogic Gheorghe Lazăr din Cluj, s-a bucurat de<br />
îndrumarea profesorului Marius Cuteanu, activitatea<br />
acestuia constituind subiectul lucrării de grad a<br />
discipolului său, lucrare tipărită în anul 2005.<br />
Valer Perşa îşi aminteşte cu bucurie de anii de<br />
studenţie de la Facultatea de Muzică din cadrul<br />
Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş, unde a absolvit<br />
în anul 1977: – Mă gândesc întotdeauna cum ar<br />
aprecia d-na conf. univ.<br />
Valeria Covătaru, sau prof.<br />
Bujor Dânşorean felul în care<br />
eu pun în lucru, interpretez<br />
piesele muzicale şi caut să mă<br />
apropii de ceea ce făceau ei,<br />
să aplic indicaţiile primite<br />
atunci de la aceşti dirijori de<br />
excepţie!..., dar marea lui<br />
admiraţie se îndreaptă spre<br />
maestrul său de suflet,<br />
profesorul Marius Cuteanu,<br />
despre care a realizat o<br />
documentată lucrare, Marius Cuteanu – bagheta<br />
dragostei de cânt românesc, tipărită apoi cu contribuţia<br />
Vioarei Temian, la Editura Imprimeria Ardealul, Cluj-<br />
Napoca, 2005. Aşa cum mărturiseşte în Argument,<br />
încearcă să prezinte (şi reuşeşte) viaţa de apostolat în<br />
domeniul muzicii corale a aceluia care este încă<br />
profesorul Marius Cuteanu, profesorul meu de muzică<br />
din Liceul Pedagogic, a cărui activitate a marcat viaţa<br />
multora dintre foştii săi elevi, demonstrându-ne tuturor<br />
că muzica corală, prin specificul său, îşi ocupă locul<br />
binemeritat în panoplia celorlalte genuri mizicale, cu<br />
un rol deosebit în ridicarea spirituală a maselor (…).<br />
Profesorul face parte dintr-o familie cu preocupări<br />
în domeniul muzicii: bunicul dinspre tată făcuse studii<br />
muzicale aprofundate la Liceul din Năsăud, iar tatăl,<br />
preotul Virgil Cuteanu, redactase încă în perioada<br />
studenţiei la Gherla, un curs de teorie muzicală –<br />
primul de acest gen – după model german, pentru uzul<br />
colegilor teologi. Marius Cuteanu, născut la 4<br />
noiembrie 1917, în Lemniu, fostul judeţ Someş, se<br />
afirmă ca dirijor încă elev fiind la Liceul George<br />
Bariţiu, Cluj, unde studiază între anii 1928 – 1936, când<br />
îşi va lua examenul de maturitate. În 1936, se înscrie la<br />
Facultatea de Drept, iar în 1938 se înscrie şi la<br />
Conservator, dar din cauza războiului îşi întrerupe<br />
studiile până în anul 1945.<br />
După cedarea Ardealului de Nord, printre familiile<br />
de intelectuali români care rămân la Cluj pentru<br />
pregătirea populaţiei asuprite pentru a rezista ocupaţiei<br />
maghiare, se numără şi familia preotului Cuteanu,<br />
alături de poetul Iosif Moruţan (din Feldioara-Cătina),<br />
şi de marele patriot, dr. Emil Haţieganu, în jurul<br />
publicaţiei fondate de acesta, ziarul Tribuna Ardealului!<br />
De la înfiinţarea Corului mixt al Reuniunii Mariane<br />
din cadrul Bisericii greco-catolice, 1942, până în martie<br />
2005, când un accident vascular i-a curmat activitatea<br />
de dirijor, viaţa Profesorului a fost un glorios arc peste<br />
timp, o tinereţe fără bătrâneţe, în care a slujit muzica şi<br />
oamenii. Multe diplome îi atestă această activitate; din<br />
1999, e Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca,<br />
iar în 2003 i se acordă Diploma omagială a →<br />
79