Vatra veche 2. 2011,BT

Solicitat de oamenii de litere ca ilustrator al unor scrieri,
Bortă Ovidiu Ambrozie ştie să „coloreze” cu succes
lucrări ale unor comentatori politici, jurnalişti şi scriitori.
Iată câteva titluri ce poartă amprenta grafică a pictorului şi
caricaturistului sucevean: „Drum de nisip” - Dârja Viorel,
ilustraţie de poeme (Ed. Muşatinii, Suceava 2006, 72
pagini, 9 lucrări de grafică, peniţă, cu tuş); “BOA(la) la
români” - Ovidiu Ambrozie Bortă caricaturi (Ed
Muşatinii, Suceava 2009, 160 pagini, peste 100 caricaturi)
şi “Doi ani de bătălii electorale” - Dragoş Danubianu,
ilustraţie cu lucrări de caricatură la comentarii politice
(Ed. infoDATA, Cluj 2010, 490 pagini, peste 100
caricaturi). Colaborarea dintre un scriitor şi un caricaturist
este destul de nouă în literatură (după 1990), dar a făcut
deja tradiţie în ţări precum Germania, Polonia ( Mariusz
Stawarski şi scriitorul Marek Stokowski) şi de ce nu –
România (albumul Teodor Bakonsky - Devis Grebu).
BOA nu face doar o simplă ilustrare a acestor lucrări, ci
prezintă evenimentele într-o alta nuanţă, în culorile vii ale
unui artist, ale cărui desene accentuează defectele şi
sporesc morala. Fără a fi moralizator, Bortă Ovidiu
Ambrozie ştie să fie moral, să lupte de partea dreptăţii,
precum un medieval cavaler în armură, care la turnirurile
artei se înarmează cu o măiastră peniţă, din vârful căreia
scapă o „ironie blajină, de bună calitate” (aşa după cum
concluziona conf. univ.
dr. Dan Ioan Dascălu,
sociolog).
Activitatea sa ca pictor,
acoperă diverse curente
artistice, BOA trecând cu
destulă versatilitate în
revistă aproape toate
caracteristicile genurilor
abordate. Astfel, din
curentul avangardist, care
proclamă o totală
libertate de expresie şi al
cărui reprezentant de
seamă este Salvador Dali,
pictorul sucevean Bortă Ovidiu Ambrozie împrumută
reprezentările neconvenţionale. Folosindu-se de
imaginile-poeme, stropite cu „absurda” metaforă, pictorul
combină artele metafizice, ştiinţifico-fantastice, cu
realismul magic, realizând tablouri surprinzătoare.
Culorile unor astfel de picturi în ulei exprimă suferinţa
geniului creator, aceea de a nu fi pe deplin înţeles, de a nu
fi apreciat la adevărata valoare. Reprezentările sunt fie
bine conturate, fie diforme şi uneori filiforme, parcă
intenţionat lăsate spre finisare patinei marelui artizan –
care se autoproclamă TIMP. Ca expresie a valorii acestor
lucrări, putem spune că ele împrumută, celui care le
observă, o stare de aparentă confuzie, care îl pune pe
gânduri şi îl îndeamnă la meditaţie. Deşi greu „palpabile”,
picturile din această gamă nu sunt terifiante, nu
înspăimântă, ci mai curând liniştesc spiritul printr-o
construcţie atemporală (Ceasul vieţii, Balet, Exod
feminin, Dualism, Ceas periculos, Adam şi Eva).
Pictorul se concentrează în realizarea altor lucrări
asupra impresiilor fugitive produse de o scenă sau de un
obiect, asupra mobilităţii fenomenelor, mai mult decât
asupra aspectului stabil şi conceptual al lucrurilor,
preferând pictura în aer liber. Respectând gama
trăsăturilor impresionismului (cu reprezentanţi de
seamă precum: Paul Cezanne, Pierre Auguste Renoir,
iar la noi marele Nicolae Grigorescu), pictorul Bortă
Ovidiu Ambrozie realizează în ulei sau tempera,
reprezentări exhaustive ale unor aşezări citadine, ale
unor cartiere, cu clădirile conturate, folosind o
cromatică pură şi tuşeuri fine de penel pentru a simula
lumina reală (Case şi brazi, Case Orange, Curte în
Vatra Dornei, Case şi copaci, Oraşul vechi, Case
iarna, Cal ).
Trecând peste tuşele impresioniste sau suprarealiste,
artistul sucevean se întoarce adesea în timpul său,
dedicând o însemnată parte a operelor sale aspectelor
de natură convenţională, socială. În atingerea scopurilor
artistice, pictorul Bortă Ovidiu Ambrozie, foloseşte ca
instrument indispensabil - observarea atentă a realităţii
şi reflectarea ei veridică, obiectivă în creaţie, ceea ce îi
poate încadra unele
picturi în realism, ai
cărui reprezentaţi de
seamă sunt Gustave
Courbet, Jean Francois
Millet, Edgar Degas sau
Diego Rivera. În acest
sens, ca o manifestare a
opiniilor sale privind
legăturile profunde ale
artei cu societatea,
pictorul realizează o
serie de peste douăzeci
de nuduri, cărora le
dedică o frumoasă
expoziţie, intitulată NUD32, la Iulius Mall din Suceava
(2010). Fără a fi vulgar, Bortă Ovidiu Ambrozie ştie să
contureze în manieră realistă, o artă deloc austeră, să
ilustreze o latură a frumuseţii unei feminităţi universale.
Tot din gama socială, pictorul îşi manifestă pe deplin
talentul nativ de caricaturist, realizând caricaturi ale
unor oameni politici ai vremii. În locul celebrelor ”băi
de mulţime” (preferate de conducerea politică „la
vârf”), artistul preferă „sesiunile” de portrete, care fac
deliciul vizitatorilor expoziţiilor sale. Pe lângă toate
acestea, artistul sucevean realizează şi caricatură de
şevalet, de presă, bandă desenată, pictură 3D.
Având o impresionată paletă de lucrări, putem afirma
că pictorul sucevean este un artist de valoare naţională
şi nu numai. Cu o operă ce acoperă o gamă largă de
curente şi tendinţe din domeniul artelor plastice,
realizând (cu efervescenţă şi prolificitate) lucrări
spectaculoase, putem concluziona, că pictorul reuşeşte
să facă (de fiecare dată!) cinste ţării sale, pe oricare
meridian al globului şi-ar expune lucrările. Fără
îndoială, opera lui BOA este una complexă,
multivalentă, ceea ce incumbă o personalitate artistică
puternică şi expresivă. Cu simplitate, putem afirma că
„portretul” lui Bortă Ovidiu Ambrozie este cel al unui
artist complet, care are deja dobândit un loc în
panteonul artelor frumoase, în galeria valorilor artistice
româneşti.
GHEORGHE A. STROIA
85