Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

Revista Română de Cardiologie
Vol. XXIII, Nr. 1, 2008
• Anemia bine tolerată la pacienţii cu SCA fără supradenivelare de
segment ST nu indică transfuzia de sânge sistematică, ar putea fi
considerată doar în cazul în care este compromis statusul hemodinamic
(I-C) (vezi secţiunea 6.1 Complicaţiile sângerării).
7.6 Arterele coronare normale
O mare parte dintre pacienţii cu SCA fără supradenivelare
de segment ST au artere coronare normale
sau minime anomalii. Fiziopatologia SCA fără supradenivelare
de segment ST nu este omogenă şi inclu de mai
multe mecanisme: (i) spasm coronarian (angina Prinzmetal),
(ii) placă intramurală complicată cu trom boză
acută şi ulterior recanalizare, (iii) emboli corona rieni,
şi (iv) sindromul X.
La pacienţii admişi cu suspiciune de SCA fără supradenivelare
de segment ST, demonstrarea angiografică
a arterelor coronare normale sau aproape normale
schim bă diagnosticul. Oricum, modificările de segment
ST şi prezenţa biomarkerilor la pacienţii cu durere
retrosternală tipică şi cu artere coronare patente fără
leziuni stenotice semnificative pot fi datorate ne cro zei
miocardice mai mult decât rezultatelor fals-pozi tive.
Aproape 15% dintre pacienţii cu SCA fără supra denive
lare de segment ST au artere coronare norma le
sau minime anomalii. Pare mai frecvent la femei. Plăcile
aterosclerotice pot fi prezente chiar şi în absenţa
stenozelor semnificative angiografic şi se pot datora
remo delării peretelui arterial 490 . Prognosticul acestor
pacien ţi este similar cu cel al pacienţilor SCA fără supradenive
lare de segment ST şi ateroscleroză corona riană
semnifi cativă, şi aceştia merită tratament antitrombotic
optim şi preven ţie secundară cu agenţi antiplachetari şi
statine 41 .
Angina variantă Prinzmetal se referă la un sindrom
atipic de durere cardiacă secundar ischemiei miocardice
care nu e precipitat de efortul fizic sau stresul
emoţional şi este asociat cu supradenivelare tranzi torie
de segment ST 491 . Ipoteza originală care ar sus ţine vasospasmul
coronarian a fost demonstrată angio gra fic.
Vaso spasmul duce la o scădere marcată a diame trului
arte relor epicardice coronare, producând ische mie miocar
dică severă. Vasospasmul poate apărea în cadrul
steno zelor focale severe, dar cel mai adesea la pacienţii
cu vase apa rent normale angiografic. Pacienţii cu angină
varian tă tind să fie mai tineri decât cei SCA fără
supra de nive lare de segment ST convenţional şi de cele
mai multe ori sunt mari fumători. Simptomele sunt
adesea severe şi pot fi însoţite de sincopă. Atacurile de
angi nă Prinz metal tind să apară între miezul nopţii şi
ora opt dimi neaţa 491,492 .
Ghid de diagnostic şi tratament al sindroamelor coronariene acute
fără supradenivelare de segment ST
Spasmul arterelor epicardice coronare, datorat ischemiei
transmurale este marca diagnostică a anginei
Prinz metal. Spasmul poate fi spontan sau provocat de
ace til colină sau ergonovină sau testul de hiperventilaţie.
Tra tamen tul anginei Prinzmetal presupune administrarea
de blocante de calciu, demonstrate a fi eficiente în
prevenirea spasmului coronarian, singuri sau în asociere
cu nitraţii. Aceştia ar trebui prescrişi la doza maximă
tolerată şi pe termen lung 492 . În cazuri rare, SCA
fără supradenivelare de segment ST cu artere coro nare
normale sau minime anomalii angiografic poate fi datorat
embolismului coronarian secundar fibri laţiei atriale
sau flutterului atrial. Cum fibrilaţia atrială este deseori
nediagnosticată clinic, frecvenţa mecanismului SCA
fără supradenivelare de segment ST poate fi subestimat
493 .
Termenul de „Sindrom X” se foloseşte la descrierea
pacienţilor cu angină precipitată de efortul fizic, subdenivelare
de segment ST la testul de efort şi artere coronare
non-obstructive angiografic. Durerea toracică
poate creşte în frecvenţă sau intensitate sau poate apărea
în repaus. Pacienţii pot prezenta caracteristici ti pice
ale anginei instabile 494,495 . Prognosticul este de obi cei
excelent. Cauza acestui sindrom nu este bine defi nită,
dar cel mai frecvent este asociată cu disfunc ţie endotelială
dependentă de vasodilataţie arteria lă, scă derea
producţiei de oxid nitric şi scăderea sensi bilităţii la
stimularea simpatică. Sunt tot mai multe eviden ţe care
arată că aceşti pacienţi au un răspuns exa ge rat la durere.
Datorită faptului că prognosticul este exce lent, cea
mai importantă terapie este tratamentul simpto matic
cu nitraţi, beta-blocante şi blocante de calciu care s-a
arătat a fi eficient.
Balonizarea apicală, recent descrisă, se poate pre zenta
ca un SCA fără supradenivelare de segment ST şi se
caracterizează prin artere coronare permeabile angiografic
însoţite de akinezie apicală şi uneori medio ventriculară
fără legătură cu distribuţia arterelor coronare.
Tipic este reversibilă în câteva săptămâni. Mecanismul
exact al acestui sindrom este necunoscut 496,497 .
8. STRATEGII DE TRATAMENT
SCA fără supradenivelare de segment ST îmbracă un
spectru heterogen de pacienţi cu diverse nivele de
risc: mortalitate, IM sau recurenţa IM. În următoarele
paragrafe, o strategie în etape este bazată pe analiza
detaliată a datelor ştiinţifice existente şi care ar putea
fi aplicate la majoritatea pacienţilor cu SCA fără supradenivelare
de segment ST suspectat. Este de apreciat
că etapele specifice fiecărui pacient poate deriva din