Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

More documents

Recommendations

Info

E. Apetrei Editorial - Sindromul coronarian acut fără supradenivelare ST Revista Română de Cardiologie Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 La categoria 4 nu se precizează la cât timp după infarct miocardic. Privind evaluarea mă opresc asupra testelor bioumorale, care de fapt au contribuit şi la schimbarea clasificărilor SCA. Dintre acestea troponina crescută este markerul cel mai folosit astăzi, dar trebuie reţinut că tro ponina nu este crescută numai în necroza miocitului. În ghid se recomandă căutarea şi a altor cauze non coronariene care se însoţesc de creşterea troponinelor (TABELUL 3). Alţi markeri, superiori tro poninei, cum ar fi mieloperoxidaza, ligandul solubil CD40 (marker al trombozei şi inflamaţiei) nu sunt dis ponibili pentru practica zilnică, se mai poate folosi CRP (proteina C reactivă) ca marker al inflamaţiei. În afara cTNT şi cTNI ca markeri ai necrozei miocardice se recomandă abordarea multimarkeri: markeri de disfuncţie renală (clerance creatinină), activare neuro umorală (măsurători ale nivelului plasmatic al pepti de lor natriuretice – BNP sau NT-proBNP) utili mai ales în stra tificarea riscului în zilele următoare. În Ghid notăm includerea de capitole noi dintre care menţionăm: tratamentul pacienţilor în vârstă, a celor cu insuficienţă renală, anemie; capitole privind complicaţiile, sângerările, transfuzii aspecte foarte utile in activitatea practică. Tratamentul antiischemic, anticoagulant şi antiagregant plachetar este prezentat amănunţit în ghid cu argumentele publicaţiilor stiinţifice din ultimii ani, unele inter pretate subiectiv (mă refer la heparinele cu greutate moleculara mică). Cu toate că noi antitrombotice, cum ar fi fondaparinux şi bivalirudin şi-au găsit loc în ghid, enoxaparina rămâne cea mai des folosită heparină cu greutate moleculară mică în practica zilnică. Referiror la tratamentul cu anticoagulante sunt reco man date 6 scheme de tratament anticoagulant, dar fără precizări clare privind drogul de ales. În acest sens Bertrand, Collet şi Montalescot recomandă, întro scri soa re către editor 5 , un anumit algoritm. Astfel, auto rii cita ţi propun ca acest algoritm să ţină seama de două crite rii în alegerea anticoagulantului şi anume de evalua rea ris cului ischemic - folosind scorul GRACE - şi a ris cu lui he moragic. Ca primă alegere se recomandă Enoxa parina la pacienţii cu risc ischemic (crescut sau scă zut) şi cu risc hemoragic mic, iar la cei cu risc hemoragic cres cut se recomandă Fondaparinux. În replică, JP Basand, au torul principal al Ghidului constată că, în Ghid, reco mandarea Fonda parinx-ului ca prima alegere s-a făcut ţinând seama de profilul eficacitatesiguran ţă (în acest sens citează studiul OASIS-5) 6 În partea finală (capitolul 8) sunt recomandate strategiile de tratament şi acestea sunt prezentate în 4 etape. Prima etapă este etapa evaluării iniţiale în care, în aproximativ 10 minute, bolnavul trebuie încadrat în cele două forme de sindrom coronarian acut (cu sau fără supradenivelare de segment ST). A doua etapă este confirmarea diagnosticului şi evaluarea riscului. Tratamentul se începe din primele momente şi se ajustează în funcţie de riscul evaluat. În acest moment se decide dacă se administrează fibrinolitic (STEMI) sau nu (NSTE- ACS). Mă refer la centrele unde investigaţia inva zivă nu este disponibilă. Dacă este disponibilă angioplastia, acesta se preferă la bolnavii cu ST supradenivelat. Etapa a treia este etapa strate giei invazive, strategie care poate fi de urgenţă (la cei cu risc crescut), poate fi precoce în interval
Revista Română de Cardiologie Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 E. Apetrei Editorial - Sindromul coronarian acut fără supradenivelare ST BIBLIOGRAFIE 1 Ghid de diagnostic şi tratament al sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST. Bassand J.P. et al. Rev Rom Cardiol 2008; 23: 41-115. 2 Bertrand ME, Simoons ML, Fox KA, Wallentin LC et alss. Management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation. Eur Heart J 2002;23:1809-1840. 3. Braunwald E. Unstable angina. A classification. Circulation 1989;80: 410-414. 4. Hamm CW, Braunwald E. A classification of unstable angina revisited. Circulation 2000;102:118-122. 5. Bertrand ME, Collet JP, Montalescot G. Non ST elevation ACS: an algoritm for decision. Letter to the editor. Euro Heart J 2008,29,279- 280 6. Bassand JP, HammCW.Non ST elevation ACS-an algoritm for decision. Replay. Euro Heatr J. 2008,29.280-281. Lee C.H. et al. Use of cardiac catheterization for non-ST elevation 7. ACS according to initial risk evaluation. Arch. of Internal Medicine. 2008;168,291-296 Referenţi în anul 2007 Mulţumim referenţilor Revistei Române de Cardiologie Eduard Apetrei (5) Şerban Bălănescu (1) Adrian Bucşa (1) Radu Căpâlneanu (1) Radu Ciudin (1) Georgeta Datcu (1) Dan Deleanu (2) Cătălina Arsenescu Georgescu (1) Cristian Gheorghe (1) Carmen Ginghină (2) Ioana Lupescu (1) Cezar Macarie (2) Tiberiu Nanea (1) Horaţiu Moldovan (1) Bogdan A. Popescu (1) Mariana Rădoi (1) Mihaela Rugină (1) Ioana Stoian (1)
Page 3 and 4: Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 EDITORIAL R
Page 5 and 6: CONSILIUL DE CONDUCERE AL SOCIETĂ
Page 7: Revista Română de Cardiologie | V
Page 11 and 12: Revista Română de Cardiologie Vol
Page 15 and 16: Revista Română de Cardiologie | V
Page 58 and 59:
Revista Română de Cardiologie Vol
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
show all

Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?