Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

More documents

Recommendations

Info

Revista Română de Cardiologie Vol. XXIII, <strong>Nr</strong>. 1, <strong>2008</strong> 5.3.5 Întreruperea tratamentului antiplachetar Date actuale au arătat că, la pacienţii cu BCI, întreruperea tratamentului antiplachetar, indiferent de motiv, poate duce la creşterea ratei de recurenţă a evenimentelor 282 . Într-un studiu de cohortă multi cen tric prospectiv recent publicat, din 1521 de pacien ţi cu IM recent, 184 pacienţi au întrerupt toate cele trei medicamen te recomandate (aspirină, beta-blocant şi statină, 56 două medicaţii şi 272 doar un medica ment în perioada de supraveghere de 12 luni. Pacienţii care au întrerupt toate cele trei medicamente au avut cea mai scăzută rată de supravieţuire la 12 luni (88,5 vs. 97,7%, log-rank p 50% din diametru). Incidenţa ste nozei de trunchi principal coronarian variază de la 4 la 8%. Deşi severitatea stenozei este in mod obişnuit bine determinată de angiografie, uneori ecografia intra coronariană poate fi utilă 295 . Angiografia coronaria nă coroborată cu datele ECG şi anomaliile de cineti că parietală permit identificarea stenozei responsa bile, care este frecvent excentrică, prezintă suprafaţă neregulată, ulceraţii, imagine neclară, defecte de umplere sugestive pentru prezenţa trombusului intracoronarian 296 . Totuşi, uneori poate fi dificil să determini leziunea responsabilă, fie pentru că semnele mai
Ghid de diagnostic şi tratament al sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST sus menţionate sunt prezente la nivelul mai multor vase, fie pentru că lipsesc. Infiltrarea aterosclerotică difu ză fără stenoze semnificative apare în 14-19% din cazuri 253 . În prezent sunt în evaluare un număr de metode noi de investigaţie invazivă diagnostică capabile să identifice leziunile vulnerabile, să monitorizeze schimbările care se produc spontan sau sub tratament şi să coreleze acei markeri de vulnerabilitate a plăcii cu prognosticul pacientului 297,298 . Acumularea focală a componentelor specifice ale plăcii cum ar fi miezul lipidic şi scăderea rezistenţei capişonului fibros sunt asociate cu instabilitatea 299,300 . În acest moment este neclar dacă segmentele coronariene neresponsabile, care prezin tă semne de vulnerabilitate necesită intervenţie meca nică 301 . 5.4.2 Strategia invazivă vs. conservatoare Alegerea strategiei Angiografia coronariană trebuie planificată cât mai repede posibil (strategia invazivă de urgenţă) la pacien ţii cu angină severă în evoluţie, modificări ECG seve re sau în dinamică, aritmii majore sau instabilitate hemodinamică la internare sau ulterior. Aceşti pacienţi reprezintă 2-15% din pacienţii internaţi cu NSTE-ACS 302-304 . La pacienţii cu elemente de risc intermediar spre risc înalt, dar fără semnele de risc vital menţionate mai sus, angiografia coronariană precoce (în interval de 72 de ore) urmată de revascularizaţie atunci când este posibilă şi indicată, sau stabilizare iniţială medicală şi efectuarea selectivă a coronarografiei, bazată pe evoluţia clinică au fost testate ca strategii alternative. La pacienţii cu risc scăzut, evaluarea non invazivă a ischemiei provocabile trebuie efectuată înainte de externare. Dacă aceasta este pozitivă, angiografia coronariană trebuie efectuată 305 (vezi capitolul 8 Strategii terapeutice). O metaanaliză a şapte trialuri randomizate (inclusiv studii de început, înainte de utilizarea largă a stenturilor şi a terapiei adjuvante multimedicamentoase) ce compară angiografia de rutină (n = 4608) urmată de revascularizaţie cu o strategie mai conservatoare (abordare invazivă doar la pacienţii cu ischemie recurentă sau provocată, n = 4604) a arătat reducerea ratei de deces şi IM la sfârşitul perioadei de supraveghere (12,2 vs. 14,4% OR 0,82, 95% CI 0,72-0,93, p = 0,001) pentru strategia invazivă de rutină vs. cea selectiv invazivă.306 În acea perioadă de timp s-a constatat o tendinţă nesemnificativă către mai puţine decese (5,5 vs. 14,4%, OR 0,82, 95% CI 0,77-1,09), în timp ce incidenţa IM s-a redus semnificativ (7,3 vs. 9,4%, OR 0,72, 95% CI 0,65-0,88, p
Page 3 and 4:
Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 EDITORIAL R
Page 5 and 6:
CONSILIUL DE CONDUCERE AL SOCIETĂ
Page 7 and 8:
Revista Română de Cardiologie | V
Page 9 and 10:
Revista Română de Cardiologie Vol
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Revista Română de Cardiologie | V
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30: Revista Română de Cardiologie Vol
Page 35 and 36: Revista Română de Cardiologie | V
show all

Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?