Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

More documents

Recommendations

Info

Colectivul de redacţie Redactor şef Eduard Apetrei Redactor şef adjunct Carmen Ginghină Redactori asociaţi Mihaela Rugină Ruxandra Jurcuţ Bogdan A. Popescu Costel Matei Redactori Radu Căpâlneanu Cezar Macarie Redactor fondator Costin Carp Colegiul de redacţie Alexandru Câmpeanu - Bucureşti Mircea Cinteză - Bucureşti Radu Ciudin - Bucureşti Radu Cristodorescu - Timişoara D. V. Cokkinos - Grecia G. Andrei Dan - Bucureşti Dan Deleanu - Bucureşti Genevieve Derumeaux - Franţa Doina Dimulescu - Bucureşti Maria Dorobanţu - Bucureşti Ştefan Iosif Drăgulescu - Timişoara Guy Fontaine - Franţa Bradu Fotiade - Bucureşti Alan Fraser - Anglia Mihai Gheorghiade - USA Leonida Gherasim - Bucureşti E. Grosu - Chişinău, R. Moldova Assen R. Goudev - Bulgaria Alexandru Ioan - Bucureşti Dan Dominic Ionescu - Craiova Matei Iliescu - Bucureşti Andre Keren - Israel Ioan Maniţiu - Sibiu Gerald A. Maurer - Austria Şerban Mihăileanu - Franţa Nour Olinic - Cluj-Napoca Fausto Pinto - Portugalia Gian Luigi Nicolosi - Italia Mariana Rădoi - Braşov Willem J. Remme - Olanda Doina Rogozea - Bucureşti Michal Tendera - Polonia Ion Ţintoiu - Bucureşti Panagiotis Vardas - Grecia Dragoş Vinereanu - Bucureşti Marius Vintilă - Bucureşti Dumitru Zdrenghea - Cluj-Napoca Redactor de număr Bogdan A. Popescu Secretar de redacţie Ioana Pop Caseta tehnică Editura: Media Med Publicis Publicitate: office@mediamed.ro Distribuţie: Revista Română de Cardiologie se distribuie membrilor Societăţii Române de Cardiologie Abonamente: office@mediamed.ro Răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate revine în întregime autorilor. Opiniile, ideile, rezultatele studiilor publicate în Revista Română de Cardiologie sunt cele ale autorilor şi nu reflectă poziţia şi politica Societăţii Române de Cardiologie. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă, stocată, transmisă sub nicio formă sau mijloc (electronic, mecanic, fotocopie, înregistrare) fără permisiunea scrisă a edito rului. © Toate drepturile rezervate Societăţii Române de Cardiologie. Contact: Societatea Română de Cardiologie Str. Avrig nr. 63, Sector 2, Bucureşti Tel./Fax: +40.21.318 35 91; e-mail: rscardio@rscardio.ro
Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 EDITORIAL Sindromul coronarian acut fără supradenivelare ST. Ghidul 2007 al Societăţii Europene de Cardiologie. Eduard Apetrei Societatea Europeană de Cardiologie şi-a propus cu ani în urmă elaborarea de recomandări – ghiduri – în diferite domenii ale cardiolologiei. Revista Română de Cardiologie a publicat în ultimii ani, cu avizul Societăţii Europene de Cardiologie ghidurile traduse în limba română. În acest număr al Revistei Române de Cardiologie publicăm “Ghidul de diag nostic şi tratament al sindromului coronarian acut fără supradenivelare de segment ST” (NSTE-ACS) 1 . Un ghid trebuie să conţină un bogat material educaţional, să fie simplu şi uşor de aplicat, criterii îndeplinte de acest ghid. Ghidul actual aduce la zi recomandările privind NSTE-ACS, publicate în anul 2000 şi actualizate în anul 2002 2 , incluzând dovezile ştiinţifice publicate până la redactare – aprilie 2007. Bolnavii cu dureri toracice de tip angină pectorală şi suspiciunea clinică de sindrom coronarian acut pot fi împărţiţi pe criteriul electrocardiografic în două categorii: 1) bolnavi cu durere anginoasă şi supradeni velare persistentă de segment ST >20 minute şi 2) bolnavi cu dureri anginoase fără supradenivelare persistentă de segment ST. Această ultimă categorie are subdenivelare de segment ST sau unde T negative. Strategia de diagnostic şi tratament al celor două forme de sindrom coronarian acut are multe aspecte comu ne dar şi unele diferite ce ţin mai ales de deciziile privind etapele de tratament, motiv pentru care atât Societatea Europeană de Cardiologie, cât şi Societăţile Americane de Cardiologie, prezintă cele două entităţi în două ghiduri diferite. Deosebirile dintre cele două forme de SCA ţin în primul rând de mecanismele de producere. Mecanismul principal al SCA este ruptura sau fisura plăcii de ate rom şi tromboza asociată.Tromboza coronariană se pro du ce aşadar la nivelul unei plăci vulnerabile şi poate pro duce ocluzie totală sau subtotală a vasului. Studiile anato mo- Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu”, Bucureşti. Adresă de contact: Prof. Dr. Eduard Apetrei, Clinica de Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu“, Şos. Fundeni 258, 022328, Bucureşti, România. Tel.: 021.318.07.00 patologice ca şi detectarea plăcii prin angiografie, ecogra fie endovasculară, angioscopie, rezonanţă mag netică au arătat faptul că trombusul este bogat în fibrină şi complet ocluziv în SCA cu supradenivelare de ST şi bogat în plachete şi este parţial sau intermitent ocluziv în SCA fără ST supradenivelat 1 . Ocluzia intermitentă se poate explica prin fibrinoliza spontană. Trombul plachetar se poate fărâmiţa în particule mici şi va emboliza în teritorii vasculare mai mici producând ische mia şi necroza zonei de miocard respective. Se pot adău ga şi alte mecanisme cum ar fi spasmul arterial sau mecanisme secundare, ce cresc consumul de oxigen al miocardului: febra, tahicardia, anemia tireotoxicoza, stresul emoţional, stenoza aortică. Alte deosebiri dintre cele două forme de SCA ţin şi de profilul oarecum diferit al bolnavilor. Cei cu NSTE- ACS sunt mai vârstnici, cu mai multe comorbidităţi (diabet zaharat, insuficienţă renală), iar complicaţiile şi morta li tatea tardivă, la 6 luni, este mai mare. Numărul bolnavilor cu NSTE-ACS este mai mare decât al celor cu SCA cu supradenivelare 1 . În privinţa clasificării reamintim clasificarea Braunwald 3,4 ce ţinea cont de cauzele primare, de cauzele secundare şi dacă angina apare după un infarct miocardic (interval de 2 săptămâni), de asemenea se aprecia seve ritatea anginei (3 clase) şi tipul de tratament urmat de bolnav. Clasificarea Braunwald mi se pare încă utilă pentru stratificarea rapidă a riscului, pentru evaluarea prog nos ticului şi mai ales pentru aplicarea strategiilor terapeu tice adecvate. Clasificarea Braunwald este inclusă în con ti nuare în ghidul american. În ghidul actual nu se foloseşte termenul de “clasi ficare”, ci se preferă sintagma “forme de prezentare” proba bil şi datorită heterogenităţii grupului de pacienţi. Astfel, se menţionează 4 forme de prezentare a bolnavilor cu NSTE-ACS: 1. Durere prelungită de repaus >20 minute 2. Angina de novo severă – clasa III canadiană 3. Angina stabilă recent destabilizată – cel puţin clasa III canadiană (angina crescendo) 4. Angina post infarct miocardic.
Page 3 and 4: Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 EDITORIAL R
Page 5: CONSILIUL DE CONDUCERE AL SOCIETĂ
Page 9 and 10: Revista Română de Cardiologie Vol
Page 15 and 16: Revista Română de Cardiologie | V
Page 56 and 57:
Revista Română de Cardiologie Vol
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
show all

Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?