Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

More documents

Recommendations

Info

Actualităţi în cardiologie Din analiza multivariată au rezultat ca predictori independenţi de mortalitate: vârsta, tratamentul medical şi impedanţa valvulo-arterială >5,5 mm Hg · mL-1 · m-2 Rezultatele studiului confirmă faptul că stenoza aorti că nu trebuie privită ca o afectare valvulară izolată ci mai degrabă ca o manifestare a unui proces atero - sclerotic care afectează diferitele componente ale sistemului vascular. Reiese totodată necesitatea esti mării severităţii stenozei aortice prin cât mai multe metode, pe cât posibil independente de flux. Mortalitatea crescută la trei ani în lotul pacienţilor cu stenoză aortică strânsă şi flux transvalvular aortic Revista Română de Cardiologie Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 scăzut trataţi medical comparativ cu cei trataţi chirurgical şi respectiv cu cei cu flux normal trataţi medical, suge rează faptul că aceşti pacienţi ar beneficia de tratament chirurgical chiar dacă prezintă gradient trans valvular aortic scăzut în condiţiile unei fracţii de ejec ţie VS păstrate. (Hachicha Z, Dumesnil JG, Bogaty P, Pibarot P. Paradoxical low-flow, low-gradient severe aortic steno sis despite preserved ejection fraction is associa ted with higher afterload and reduced survival, Circu la tion, 2007;115(22):2856-64) (RT) Rubrică realizată de: Ioana Pop (IP), Rami-Mihail Chreih (RC), Răzvan Ticulescu (RT).
Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 IMAGINI ÎN CARDIOLOGIE Insuficienţă tricuspidiană severă la un pacient cu cardiomiopatie dilatativă Costel Matei, Eduard Apetrei Cardiomiopatia dilatativă asociază frecvent prezenţa hipertensiunii pulmonare (HTP), produsă prin diferite mecanisme. Creşterea presiunii capilare pul mo nare, care va conduce la apariţia şi progresia hiper tensiunii pulmonare, poate fi secundară creşterii pre siunii telediastolice a VS sau insuficienţei mitrale – pre zenţă obişnuită în cadrul tabloului clinic al cardiomio patiei dilatative. Ulterior, odată cu apariţia decompen sării cordului drept, fenomenele trombotice (tromboze in situ sau microembolii pulmonare din teritoriul venos apărute în contextul stazei sistemice) joacă un rol important. Interogarea ultrasonografică a fluxului de regurgitare tricuspidiană este o metodă utilă pentru apre cierea severităţii hipertensiunii pulmonare la această categorie de pacienţi. Rareori, afectarea organică conco mitentă a valvei tricuspide poate conduce la apa riţia de regurgitări severe, disproporţionate faţă de hiper tensiunea pulmonară existentă. Vă prezentăm aici cazul unui pacient de 49 ani, cu antecedente de reumatism articular la vârsta de 14 ani, diagnosticat la vârsta adultă (în urmă cu 5 ani) cu cardiomiopatie dilatativă de etiologie etanolică. Datele ecocardiografice de la acel moment evidenţiau dilatarea ambelor cavităţi ventriculare şi prezenţa unei regurgitări mitrale moderate, cu un grad de hipertensiune pulmonară moderată (40 mmHg). În prezent, deşi parametrii ecocardiografici (diametre cavităţi, parametri hemodinamici) nu sunt semnificativ diferiţi faţă de evaluarea anterioară, atrage atenţia creşterea severităţii regurgitării tricuspidiene şi reducerea valorii HTP măsurată prin regurgitarea tricuspidiană. Electrocardiograma (FIGURA 1) atrage atenţia prin dila tarea biatrială foarte bine exprimată. Ecocardiografic se pune în evidenţă o regurgitare tricus pidiană severă al cărui mecanism este dat nu numai de dilatarea inelului tricuspidian, ci şi de res tric ţionarea la închidere a cuspelor valvei tricuspide (FIGURA 2). Ca mecanisme implicate în această restricţie se pot discuta: • remanierea aparatului subvalvular tricuspidian secun dară unei cardite reumatismale în trecut (mai puţin probabilă, de obicei afectarea exclusivă a valvei tricuspide în reumatismul articular este extrem de rar întâlnită); • remodelarea (dilatarea) ventriculului drept ca urmare a progresiei hipertensiunii pulmonare şi ca urmare remodelarea aparatului subvalvular; • modificare structurală independentă a peretelui liber al ventriculului drept care afectează şi cordajele ce se inseră la acest nivel (imaginea de deta liu a peretelui liber al VD arată un aspect de trabeculare ceva mai exagerat decât îl întâlnim de obicei – FIGURA 3). Cel mai probabil la pacientul prezentat există o combinaţie a acestor mecanisme, cel mai important pare să fie afectarea morfologică a aparatului subvalvular tricuspidian secundară remodelării ventriculului drept. Valoarea hipertensiunii pulmonare evaluată pe seama regurgitării tricuspidiene a fost de numai 33 mmHg, ceea ce paradoxal ar putea reprezenta o “ameliorare” a acestui 1 Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. C. C. Iliescu “, Fundeni Adresă de contact: Costel Matei, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. C. C. Iliescu“, Şos. Fundeni nr. 258, Bucureşti, sector 2. Tel.: 021 318 07 00 Figura 1. Electrocardiograma. Ritm sinusal, 96/min, ax QRS= -70°, dilatare biatrială, bloc major ram stâng, modificări secundare de repolrizare
Page 3 and 4: Vol. XXIII, Nr. 1, 2008 EDITORIAL R
Page 5 and 6: CONSILIUL DE CONDUCERE AL SOCIETĂ
Page 7 and 8: Revista Română de Cardiologie | V
Page 9 and 10: Revista Română de Cardiologie Vol
Page 43: Revista Română de Cardiologie Vol
Page 94 and 95:
Revista Română de Cardiologie Vol
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
show all

Nr. 1, 2008 - Romanian Journal of Cardiology

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?