nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Bunica pare descins\ din secolul alXIX-lea al Rusiei, nu chiar din secolul XX,reluând o tradi]ie sfânt\ a eternit\]ii slave:bunica, tr\ind într-o lume de actori, nu departede lumea ideilor, a tragediilor, a bucurieipentru al]ii, a împlinirilor, nu este,to tu[i, depozitara adev\rului absolut [i nup\[e[te printre cioloveci cu pa[i hot\râ]i,cu barb\ de filosof, ca s\ le arate, festivi -zând, de, filosofia, în ce const\ în]elepciu -nea vie]ii!.. Bunica – extraordinar inter -pretat\ de Mari<strong>an</strong>a Mihu] – se afl\ într-oru seasc\ stare de disconfort identitar. Dostoievski,Cehov, Gorki, Tolstoi – plutescprin preajma ei, paternali. Bunica invoc\tinere]ea, maternitatea tragic\, cite[te po -ve[ti nepotului de 9 <strong>an</strong>i – ca [i cum mereuar spune o rug\ciune!Memoria, sursa emo]iilor, îi conducebunicu]ei pa[ii spre întâlnirile cu membriifamiliei, – cu m\tu[a Rusia – a[a încât, laun moment dat, po]i s\-]i închipui c\ aceas -t\ bunic\ devotat\ neamului ei poate fi a -semuit\ chiar cu tulbur\toarea Rusie! C\cicon[tiin]a de sine nu poate fi separat\ decon[tiin]a recunoscut\ a Rusiei, cea cople -[it\ ve[nic de o iubire tortur<strong>an</strong>t\ pentru oa -menii s\i... Iar\[i ne aducem aminte deKremlinul de alt\dat\: prin fa]a ceasului cuclopot treceau ]arii politici [i marii ]ari aiArtei – Tolstoi (pe biciclet\!), Cehov, Gor -ki, Esenin (cu butelca în b<strong>an</strong>dulier\), Dostoievski,Feodor, cu imaginea [tre<strong>an</strong>guluila gât!..Atributele psihice ale cuvintelor – dez -a m\gire [i iubire! – ce regal! Gândirea Bu -nicii vibreaz\, aleatoriu, înso]it\, pluvioas\,indecis\, fragil\, alternând luminile cu te -nebrele, într-o logic\ bucluca[\ a ordinii [idezordinii sentimentelor. Dar fidelitatea fa -]\ de so]ul ei – actorul etern plecat în tur -nee! – o men]ine inalterabil\ [i curat\! {i...Dragostea ei î[i g\se[te rostul în a împliniciclul vie]ii, prin urma[i, nu doar prin trepi -da]ia extazului erotic.Bunica Mari<strong>an</strong>a Mihu] tr\ie[te în aceas -t\ zbuciumat\, fascin<strong>an</strong>t\ [i, repet\m, fra -gi l\ realitate a zilei, dar, aten]ie, boieri dum -Gustave Doré:Din ciclul Profe]ii...neavoastr\, artista parc\ ne deschide [i li -nia orizontului, despicând-o [i ducându-nedincolo de orizont, acolo unde sublimul ce -rului se confund\ cu abisul adâncurilor mor -]ii. Da, Moscova nu crede în lacrimi, Mos -cova e cârcium\reas\, cunoa[tem!.. Darcum sunt Alma Ata, Orientul îndep\rtat,Siberia, pe unde a trecut condamnatul Dos -toievski?.. E Rusia o cas\ a mor]ii, nemuritoare?De ce întreb? Pentru c\ nepotuldore[te, dac\... – dac\ va muri! – s\ fie înmormântatîn cas\, lâng\ perete... Nu înci mitir, departe de ai s\i, nu! În cas\, a -proape de ai s\i...! Este casa un loc al nemuririi,te întrebi... Sau este Rusia o cas\a vie]ii nemuritoare?Între ve[nicul fluviu neadormit, Volga,înz\pezitele întinderi ale Nordului, mun]iide fier, Urali, [i oce<strong>an</strong>ul de la cap\tul p\ -du rii, Bunica a tr\it într-o er\ socialist\ ca -re le promitea ru[ilor o societate f\r\ cla -se, f\r\ exploatare, fericit\. A urmat r\z -bo iul, foametea, au urmat deceniile reface -rilor postbelice, economice [i morale, f\r\ca m\car o secund\ încrederea energieiRusiei profunde s\ scad\ în ea îns\[i, iarcredin]a în Dumnezeu s\ presupun\ un fi -nal apocaliptic!..Regizorul din Sfântul Petersburg, IuriKordonski, cunoa[te bine lec]ia culturii ru -se de a descoperi `n fiecare om (personaj)par tea sa sacr\!Decorul e superb, viu, apare, dispare,se mi[c\, acomp<strong>an</strong>iat de o muzic\ sfâ[i e -toa re.Corul – nu comenteaz\ prin vorbe, cala greci, tumultul celor petrecute între eroiipiesei. Corul acesta – din figur<strong>an</strong>]i îmbr\ -ca]i în negru, cu c\m\[i albe, e mut! Pa u -zele, t\cerile vorbesc teribil!.. Cei care mi[ -c\ în scen\ componentele materiale aleac ]iunii fac [i s\ cad\ din ceruri fulgi ima -cula]i de nea, iar în final, ca îngeri cu aripialbe, discrete, devin complementari desti -nului Bunicu]ei.Ca o stea efervescent\ r\s\rit\ într-unsecol asemeni unui de[ert de ghea]\, buni -ca Mari<strong>an</strong>a Mihu] are t\ria, pân\ la urm\,prin t<strong>an</strong>dre]ea iubirii, s\ dea un sens obscu -rit\]ii din noi, luminând-o... A[a cum CelDrept s-a sacrificat pentru binele omenirii,jertfele Bunicu]ei, renun]\rile ei – [i la visulde a fi actri]\! – par aproape fire[ti, în m\ -re]ia lor.Spre final, regizorul Kordonski face...astfel... ca Bunicu]a, înainte de a ie[i pentruultima oar\ din scen\, s\ priveasc\ pli -n\ de am\r\ciune spre trecut, spre ce a fostîn lume, spre ce a fost în iadul ei interior,în care a vie]uit, dar, da... Face s\ pri veas -c\ [i altfel timpul!.. Da, Mari<strong>an</strong>a Mihu], ca8Însemn\ri ie[ene
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat [i cântatcu disperare iubirile pentru cele ce i le-a l\ -sat Dumnezeu pe p\mânt, prive[te, pentruultima oar\, nu înapoi, în Hades, ci spreînainte, spre viitor... Cu triste]e, desigur, dar[i cu încrederea ei gig<strong>an</strong>tesc\ în bine, vo -ind s\ se în]eleag\, pentru ultima oar\, peea îns\[i, Bunica, înv\luit\ într-o lumin\or fic\, refuz\, în ultima clip\, terifi<strong>an</strong>ta for -]\ a materiei, l\sând s\ se vad\ în ochii eiplân[i triumful vie]ii nepotului ei [i al Ru -siei eliberate din noaptea atâtor istorii controversate,crâncene. Regizorul Kordonskiare inteligen]a de a nu puncta <strong>an</strong>umite re -vela]ii ale Moscovei de azi pentru a rezolvaamneziile istorice ale Rusiei. Decorul, co -rul [i muzica nu caricaturizeaz\ [i nici nuidealizeaz\ cetatea mitic\ Moscova, [i nufac din Rusia o împ\r\]ie utopic\, trezit\Gustave Doré:din a mor]ire!.. Nu, nu, totul se petrece caîn via ]a cotidi<strong>an</strong>\, b<strong>an</strong>al\, – de parc\ toculcu cerneal\ al marilor ru[i de alt\dat\ ar fir\ mas viu! Nu, nu, în piesa rusului de azitoa te personajele, în frunte, desigur, cuBu ni ca Mari<strong>an</strong>a Mihu], nu sunt îng\late [istrivi te de istoria curent\! Nu, nu, BunicaMari <strong>an</strong>a Mihu] nu este lipsit\ de memorie[i de sentimente – ca s\ tr\iasc\ fericit\!Apoi: scena româneasc\ ar trebui s\-lrechizi]ioneze pe regizorul Kordonski, s\-lr\peasc\ – [i, dintr-o generozitate balca ni -c\, s\ fie fa]\ de el altruist\, din interes: [is\-l trimit\ – cu domiciliu for]at! – în Delt\,printre lipoveni, eventual chiar dân du-igradul de amiral al lipovenilor!Vede]i de ce e bun\ o revist\ cultural\,domnule Alex<strong>an</strong>dru Dobrescu? Pentru av\ rupe din dulcele târg al Ia[ului – ca s\ vi -ziona]i, în Bucure[ti, un spectacol de tea tru!{i ca s\ v\ întreb eu dac\ arta teatral\ îifa ce, azi, pe actorii români, s\ tr\iasc\ maibine cu salariile lor de doi fr<strong>an</strong>ci? Aiurea,ei sunt ni[te incon[tien]i, pentru ei singuravia]\ împlinit\ este pe scen\, sub ropoteleaplauzelor! Cu b<strong>an</strong>ii lua]i drept pensie deMari<strong>an</strong>a Mihu] – o ba[t<strong>an</strong>c\ pontico-d<strong>an</strong>ubi<strong>an</strong>\contempor<strong>an</strong>\ n-ar putea s\-[i ia nicim\car o po[et\! Asta-i legea valorilor înde mocra]ia de pia]\ româneasc\!Dar, domnule Alex<strong>an</strong>dru Dobrescu, da -c\ dori]i s\ vede]i pe scen\ o actri]\ geni -al\, merge]i la „Teatrul Bul<strong>an</strong>dra”, s-o vede]ipe Mari<strong>an</strong>a Mihu]!Joi, 20 i<strong>an</strong>uarie, <strong>2011</strong>Dumitru Radu POPESCUDin ciclul Scene de pe Champs Elyséesnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene9
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62:
[i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64:
so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66:
ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68:
cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70:
cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72:
{tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74:
Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76:
care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241