12.07.2015 Views

seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Revistele de cultur\ –paradox [i continuitatePoate v\ a[tepta]i s\ pomenesc a -ici doar despre tr<strong>an</strong>sform\rile princare trece intelighen]ia româ neas -c\ [i greut\]ile pe care le întâmpin\, despreexodul de creiere tinere [i despre lip sa deperspective a unui autor tân\r, care [tie c\din art\ nu se poate face avere [i nici m\ -car tr\i decent, despre indiferen]a guver n<strong>an</strong> -]ilor fa]\ de cultur\ [i rapacitatea eco no mieide pia]\ în leg\tur\ cu tot ce pare a fi ne -productiv. Sau poate c\ v\ a[tepta]i s\ reiterezadev\rul dup\ care litera]ii nu prea ausim]ul afacerilor, a[a c\ nu au re u[it s\ seadapteze noilor condi]ii, nici s\ caute so lu -]ii de a g\si „mijloace moderne” de su pra -vie]uire. În loc de aceasta, altceva voi scrieîn leg\tur\ cu revistele de cultur\ din Ro -mânia <strong>an</strong>ului <strong>2011</strong>.Oamenii au r\mas aceia[i, cel pu]in de2.500 <strong>an</strong>i încoace, de când îi urm\resc înciclul meu rom<strong>an</strong>esc Cei o sut\. Nu suntnici mai morali, nici mai frumo[i, poa tepu]in mai înal]i [i cu posibilit\]i tehnicemai eficiente în a face bine [i /sau r\u. Deschimbat, s-au schimbat formele de exprimare.Printre acestea [i circumst<strong>an</strong>]ele încare apar revistele de cultur\. Referindu-m\doar la spa]iul românesc, revistele de cultur\au r\mas, poate, cele mai conservatoa -re din toat\ mass-media. (Când spun acestlucru nu dau nici o nu<strong>an</strong>]\ peiorativ\ termenului„conservator”.)În condi]iile de azi, jurnalismul a deve nito marf\, iar acest lucru domin\ [i func ]ia sade informare corect\, de forma re, de expri -mare a unor tendin]e altele de cât cele la mo -d\. Cum în mass-media ge neralist\, se în -tre]ine ideea despre cultur\ c\ are o a udi en -]\ limitat\, informa]iile în leg\tur\ cu autorii [iarti[tii de perform<strong>an</strong> ]\ apar fie în tr-un col]Însemn\ri ie[enede pagin\ – dac\ a par –, fie la ore imposibi -le. Pe de alt\ par te, selec]ia se fa ce tot dup\o audien]\ cre at\ de proprieta rii institu ]ii lorde pres\ sau de „speciali[tii” lor. De pild\,Gustave Doré: Ilustra]ie la Garg<strong>an</strong>tua de Rabelaisîn pu]inele talk-show-uri cu profil culturalnu ajung decât vedete fabricate astfel.Este cu atât mai meritoriu c\ mai exist\reviste de cultur\ care mai fac abstrac]ie deierarhiile impuse de o promovare de multeori s\lbatic\. Este cu atât mai meritoriu c\mai exist\ reviste de cultur\ care mai facabstrac]ie de pr\bu[irea re]elelor de distri -bu]ie, astfel încât exemplarele tip\rite laIa[i n-au nici o [<strong>an</strong>s\ de a ajunge la Arad,iar publica]iile din Cluj nu vor ajunge la Cra -iova. Este cu atât mai meritoriu c\ mai e -xist\ reviste de cultur\ care mai fac ab strac -]ie de condi]iile materiale mizere cu care selupt\ cei mai mu]i dintre conduc\torii lor.Este cu atât mai meritoriu c\ mai e xist\ revistede cultur\ care mai fac abstrac]ie dedispre]ul cu care sunt privite de c\tre b\ie -]ii cu b<strong>an</strong>i, ei fiind cei ajun[i, de cele maimulte ori, în pozi]ii decizionale.Revistele de cultur\ au ast\zi rolul de amen]ine pe pl<strong>an</strong> regional o tribun\ de exprimarepentru creatori. Deoarece ast\zi s\fii m<strong>an</strong>echin sau m<strong>an</strong>elist aduce nu nu maivenituri, ci [i o notorietate mult mai maredecât s\ scrii poezii, interesul pentru cultu -r\ este în sc\dere. La fel [i tenta]ia pentrurevistele de cultur\. {i, cu toate a cestea,revistele de cultur\ nu numai c\ î[i conti -nu\ apari]ia, dar mai [i prolifereaz\. Eu a[numi acest fenomen un alt aspect al paradoxuluiromânesc. România este ]ara ceamai s\rac\ din Uniunea Europe<strong>an</strong>\, dar cucele mai multe automobile de lux, ]ara cucea mai profund\ criz\ economic\, dar cuterasele [i restaur<strong>an</strong>tele pline la ori ce or\din zi ori din noapte, ]ara unde lim ba na -]ional\ este izgonit\ din mediul uni versitar(orice comunicare nefiind admis\ a fi tip\ -rit\ decât în englez\), dar cu un nu m\r dince în ce mai mare de aspir<strong>an</strong>]i la literatur\.România este ]ara cea mai s\rac\ dinUniunea Europe<strong>an</strong>\, dar cu câte o revist\de cultur\ nu numai în fiecare jude], dar, încurând, în fiecare comun\. Ceea ce do ve -de[te c\ în România, ]ara cea mai s\ra c\din Uniunea Europe<strong>an</strong>\, num\rul de vi s\toripe cap de locuitor nu numai c\ nu scade,dar este în plin\ cre[tere. Iar arti[tii adev\ -ra]i din vis\tori se trag…Revistele de cultur\ – un alt aspect al pa -radoxului românesc. Precum [i un alt aspectal continuit\]ii.Gheorghe SCHWARTZP. S. În urm\ cu vreo 30 de <strong>an</strong>i, am r\s -puns, într-un interviu, la o întrebare dra g\fostului sistem: „Care crede]i c\ este me ni -rea social\ a scriitorului?“ Am spus: „Meni -rea social\ a scriitorului este de a-[i t\iasingur craca [i de a se lupta cu morile devânt.“ Iat\ c\ nici ast\zi, într-o alt\ o rân du -ire, afirma]ia mea nu [i-a pierdut actualita tea.nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>15

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!