seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt discutabile, în lite ratu -r\ rezultatele par infinit mai con ving\ toa -re, precum o dovede[te [i romanul de fa]\.O carte cu aspecte meteorologice, s\le spunem a[a, cu p\r]i nenumerotate, cese succed ca aversele de var\, alternând i -magini din lumea muncitorilor, cu descri -eri ale vie]ii t\ietorilor de lemne [i a indienilordin regiune, sau cu problemele mul -tina]ionalei care se ocup\ de [antier, cuinser]ii de tr\iri [i construc]ii personale aleunor figuri care se deta[eaz\ de restul, pescurt, o sum\ de elemente disparate care seadun\, se ierarhizeaz\ [i compun un tot,pe m\sur\ ce podul însu[i cre[te. O structur\familiar\ scriitorilor americani, o ade -v\rat\ „work in progress” care, de[i binest\pânit\ [i condus\, nu se încheie practicniciodat\. Ceea ce face ca acest roman –pe ansamblu realist, dar cu o tu[\ feeric\cu iz de Patrick Grainville – s\ manifesteo compozi]ie destul de tulbure, dup\ cumspune chiar Maylis de Kerangal într-un interviu,„aici, fic]iune aserve[te realul, [i nuinvers”. Prin urmare, importat\, dar crea -tor asimilat\, o nou\ modalitate de a rostirealitatea, cool [i magic totodat\. Dar [i po -litic, la urma urmei, [antierul faraonic tri -mi]ând destul de clar c\tre eforturile supra -omene[ti ale emiratelor din Golful Persicde a „prelungi” natura acolo unde e preascurt\ sau nesatisf\c\toare (din perspectivaprofitului, desigur, [i al neostoitei ne -voi de noutate a celor ce [i-o pot permite),de a sfida legile p\mântului [i ale universu -lui, de a ]inti spre noi turnuri Babel. Lipsade m\sur\ se întâlne[te [i cu dorin]a, legi -tim\ dup\ 11 septembrie, de a în\l]a edi -ficii care s\ constituie pun]i trainice întrememorie [i înscrierea în viitor, între nostalgiapierderii [i optimismul proiec]iiloraccesibile. Amintiri despre viitor, prezentplurivalent, por]i deschise în timp... au fostdintotdeauna provoc\ri pe care literatura[i le-a asumat.Na[terea unui pod este astfel o oper\de art\ despre o oper\ de art\, original\,ritmic\, uimitoare. De[i la început frazelefluviu,vocabularul bogat, predilec]ia pentruvocabule rare [i delicate, lirismul savant co -ple[esc [i deruteaz\, foarte repede devinesensibil\ rigoarea construc]iei ge ne rale,precizia cuvintelor, flexibilitatea de excep -]ie a „stâlpilor” [i „c\r\mizilor” ce î nal]\ tex -tul. Arhitectura invizibil\ a lite re lor struc tu -reaz\ mental [i reorganizeaz\ peisajul uneizone de contact în care lucru rile [i oameniitrebuie s\ înve]e s\ se rea [eze în spa]iu [itimp. Amprenta stilistic\ particular\ e da -t\ de investirea [i explora rea diverselor re -Gustave Doré:gistre cu lentoarea fluid\ a unui mare flu -viu. {i poate c\ marea for ]\, unic\ [i inimitabil\a artei e aceea de a-]i schimba, câtde pu]in, privirea asupra lumii. Or, ie[it dinacest roman, nu mai po]i p\[i în acela[i felca înainte pe nici o punte ce-]i apare în ca -le. Pentru c\ mode lul, personajul centralaici nu e uman [i nici individual, ci colectiv,esen]ializat în a erianul pod. {i ce binene prinde, din când în când, s\ ne mai des -prindem t\lpile de p\mânt...„Avionul î[i începe coborârea, la cinci -zeci de mile. Pasagerii î[i pun în mi[carecervicalele [i î[i privesc ceasul, le e foame,stewardesa urc\ încet pe culoarul central,impecabil\, cu p\rul strâns în coc-banan\[i cu ciorapi de culoarea pielii, arunc\ scur -te priviri laterale pentru a verifica buclelecenturilor de siguran]\ [i înclina]ia scau ne -lor, unduindu-[i [oldurile atât de dulce, în -cât îi calmeaz\ [i pe pasagerii cei mai ae -rofobi, tot mai îngrijora]i pe m\sur\ ce seapropie aterizarea. Georges Diderot î[i li -Din ciclul Menajeria parizian\pe[te fa]a de geamul dublu al hubloului, sa -liveaz\, tresare: teatrul opera]iunilor. Herewe are! – î[i murmur\ în palmele fierbin]i,strânse pâlnie în jurul gurii. Dou\ zone i -mense, siameze sunt sudate una de cea -lal t\ printr-o centur\ [erpuitoare [i, astfelprivit\ de sus, arat\ ca o schem\ de o for -]\ nebun\, Diderot î[i închide pleoapele,inima îi palpit\, este transpus.“Simona MODREANU71