eminescologicale ∙ eminescol80Eminescu[i cultura na]ional\AAnul acesta se s\rb\tore[teZiua Cultu rii Na]ionale pe 15i<strong>an</strong>uarie, conform legii votateîn Parlament. Aceast\ Lege ne spu ne c\,a[a cum Italia î[i are ziua lui D<strong>an</strong>te,Sp<strong>an</strong>ia pe cea a lui Cerv<strong>an</strong>tes ori Portuga -lia pe aceea a lui Camoes, tot astfel avem[i noi ziua de 15 i<strong>an</strong>uarie. N-am gre[it cunimic, ]\rile respective au nume proprii, noiavem o dat\; vreau s\ spun c\ lipse[te numelelui Eminescu din cele patru articoleale legii [i din recom<strong>an</strong>d\rile Parlamentului.Trebuie s\ [tii [i s\ fii foarte si gur c\ a -cest 15 i<strong>an</strong>uarie este ziua de na[ tere a poetuluica s\ faci echival\rile – alt fel, este ozi oarecare identificat\ drept Ziua CulturiiNa]ionale. Pe vremuri exista ceea ce se che -ma „expunere de motive”, adic\: de ce sed\ cutare lege. Noi nu [tim de ce aceast\zi [i nu alta este legiferat\ ca atare, nici dece numele (b\nuit, intuit) de Mihai Emines -cu st\ în echivalen]\ cu acea cultur\ na -]io nal\, de ce nu vorbim de ziua de 20de cembrie, de pild\, sau de 15 iunie…Dar cred c\ nu e om s\ nu se bucure– nu neap\rat c\ de la <strong>an</strong>ul vom avea înc\o zi liber\ în calendar (<strong>an</strong>ul acesta 15 i<strong>an</strong>uariecade în zi deja liber\, într-o sâmb\t\)– dar mai ales c\ aceast\ s\rb\toare se lea -g\ într-un fel de numele lui Mihai Emines -cu. {i în fond e mai bine a[a: s\ se bucurede Eminescu cine [tie [i simte c\ e ziua lui,nu trebuie afi[at acest nume, fiecare îl g\ -se[te în sine însu[i dac\-l caut\. Îi st\ maibine ascuns, e mai protejat, mai aproapede oameni.Altfel, o bucurie, adic\ o s\rb\toare,nu e totalitar\, nu po]i ordona la tot natul:bucura]i-v\ în ziua cutare. Se bucur\ cinevrea – iar cine nu, nu. Au fost coruri largicare au ]inut cu tot dinadinsul s\-l despar -t\ pe Eminescu de ideea de poet na]ional,om na]ional etc.: e absurd s\ li se cear\acum acestor coruri, tot lor adic\, s\ sebucure. S-au cheltuit b<strong>an</strong>i de la buget pentruproiecte [i programe de studii ca s\ searate c\ sintagma „Eminescu poet na]io -nal” este înc\rcat\ de ideologie, inadecva -t\, inexact\, vetust\, nuse poate intra cu ea înEuropa etc. – acum,doar nu vom face dinnou socotelile ca s\ lepl\tim alte burse speciali[tilorce s-au exersatîn a ceast\ materie– pentru a dovedi, dia -lectic, contrariul. Pe dealt\ parte, la noi le ge<strong>an</strong>u e punitiv\, ci doardecorativ\. Nu-l va pe -depsi nimeni cu ni mic,nici m\car cu impozitulpe prostie, pe cel ceva striga, dac\ va vreael, în ziua de 15 i<strong>an</strong>ua -rie, c\ Eminescu este i -namicul public nu m\ rul1. Vede]i doar: le gea nuare numele po etului ni -c\ieri, ci doar o dat\ ca -lendaristic\, lu mea poa -te s\ laude Cul tura Na -]ional\, de Ziua Cultu -rii Na]io na le, [i în modegal s\ peroreze împo -triva lui Eminescu: dinpunct de vedere le galnu are ni mic una cu al -ta. În plus, per mite ce - Gustave Doré:lor principiali s\ r\mâ n\ principiali. Dar,re pet: [i dac\ ar fi indicii clare de echi va -len]\ – legea nu este punitiv\, n-are cinece-i face leli]ii Cutare dac\-[i continu\ cam -p<strong>an</strong>ia <strong>an</strong>tieminescia n\ [i în aceast\ zi.Da, ar fi un mod de reac]ie, dar în zo -na a[a-zicând moral\. S-a mai spus în a -cel apel c\tre „lichele” al {tim-Noi-Cui. {i<strong>an</strong>ume, s-a spus a[a: „T\ce]i un timp!”N-ar fi r\u s\ se întoarc\ vorba asta.Legea mai vorbe[te de b<strong>an</strong>i din bugetce vor fi aloca]i pentru aceast\ s\rb\toareîn fiecare <strong>an</strong>, în fiecare localitate din ]ar\[i, desigur, în centrele na]ionale din lumealarg\, de asemenea de programe na]io na -le de studiu [i cercetare. Numai inten]ii bu -Ilustra]ie la Istoria cruciadelor de MichaudÎnsemn\ri ie[ene
ne pân\ acum, dar când auzim de buget negândim cu inima strâns\ la milionul [i ce -va de bugetari din care se vrea atât de ar -z\tor [tergerea câtorva zeci de mii de „ca-pita”. Va s\ zic\: este o zi a Culturii Na]io -nale…bugetare? Nebugetarii nu particip\cu b<strong>an</strong>i la aceste preg\tiri? Nu era mai sim -plu dac\ se cerea un procent oa recare, un0,005 la sut\ de pil d\, din ori ce tr<strong>an</strong> zac ]ie,bugetar\ sau nebugetar\, pen tru un fondal Culturii Na]ionale? M\ rog, saus\ se fi g\sit o form\ de ex one -ra re a bugetu lui [i de implicare atot mai multelor mili o<strong>an</strong>e de ne -bugetari de la noi.În totul, vreau s\ atrag aten ]iac\ avem de ap\rat o lege cam fra -gil\, în care nume le poetului na -]ional nu exist\ dar se b\nu ie[te.Ea va trebui ap\rat\ în pri mul rândprin responsabilitate personal\.S\ ne bu cur\m cu o chii-n patru.Am în fa]\, iat\, prima cartece-l s\r b\ tore[te pe Eminescu înacest <strong>an</strong>: edi]ia de Poezii scoas\în 1941 la Ramuri, cu texte du -p\ G. Ibr\ile<strong>an</strong>u [i gravuri de A.Br\ tes cu-Voine[ti (fiul prozatorului).Este scoas\ <strong>an</strong>astatic la EdituraAdev\rul Hol ding [i se vindecu ziarul Adev\rul, deci are un ti -raj respectabil (abia am g\sit-o, c\ -u tân d-o pen tru c\ i s-a f\cut in -sistent recla m\ cu câ te va zile îna -inte). Nu sunt deloc l\ murit cine eeditorul, pentru ca s\-l trag la r\s -pundere deoarece gre[e[te destulde grav. Dân sul semneaz\ cu majuscul\o post fa]\ de nu mai o pagi -n\, în care citesc a[a: „Edi]ia, delux, la care istoricul [i cri ti cul li te -rar Garabet Ibr\ile<strong>an</strong>u începuse s\ lucrezeînc\ din 1929, a fost tip\rit\ în iu nie 1841(la cinci <strong>an</strong>i de la moartea acestuia, în 1936(într-un tiraj de 2.000 de exemplare, pehârtie Ca nadi<strong>an</strong> chamoix. De ce volumula ap\rut în 1941, la cinci <strong>an</strong>i de la moar -tea lui Ibr\ i le<strong>an</strong>u, e greu de spus ast\zi…”Însemn\ri ie[eneGustave Doré:Ce i-o fi atât de greu d-lui „Editorul” s\deschid\ o carte despre edi]iile Eminescusau s\ consulte o bibliografie, un fi[ier debibliotec\?! – Dar… cum poate el s\ crea -d\ o asemenea inep]ie, c\ la cinci <strong>an</strong>i dela moartea lui Ibr\ile<strong>an</strong>u ap\rea o edi]ief\cut\ de el la poeziile lui Eminescu? Pescurt, edi]ia Ibr\ile<strong>an</strong>u apare în 1932 la„Na]ionala-Ciornei” [i este extrem de intenscomentat\. O a doua edi]ie apare înIlustra]ie la Istoria cruciadelor de Michaud1936. În 1941 se reediteaz\ o parte a a -cestei edi]ii faimoase, cu destule schimb\ride text (mai ales punctua]ia) – înso]it\ degravurile lui A. Br\tescu-Voine[ti, destul deinsipide, unele cu totul neinspirate (exce -leaz\ îngera[ii cu pu]ic\, nudurile de sfinte,etc.) Ar fi al doilea repro[ pe care am fi a -vut s\-l aducem d-lui „Editorul”: faptul c\ aales o edi]ie slab\ s\-l s\rb\toreasc\ pe E -minescu. ~ns\ nu dezvolt\m acest atac –pentru c\ ne re]ine un alt pasaj al Post fe -]ei: „Ar mai fi de semnalat lipsa, din edi]iaîngrijit\ de Garabet Ibr\ile<strong>an</strong>u, a poeziei«Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie», versuripe care Editura Adev\rul Holding [i-apermis s\ le includ\ la finalul vo lumului re -tip\rit azi…” Omul nos tru nici m\ car nu ci -te[te prima fraz\ din pre fa]a lui G.Ibr\ile<strong>an</strong>u: „Edi]ia de fa]\ cu prin -de toa te poeziile lui Emines cu pu -bli cate de el însu[i de la 1870…”Or, poezia în cauz\ este din 1867.Edi]iile Ibr\ile<strong>an</strong>u cu prind, într-o<strong>an</strong>ex\, poeziile de ti nere]e ale luiEminescu – dar a ceasta, pentrugravurile lui A. Br\tescu-Voi ne[ti,nu mai publi c\ <strong>an</strong>exele lor.Cine va fi, oare, domnul „E-di torul”, ca s\-l tragem la r\spundere,conform legii, c\ nu face lu -cru [tiin]ific, ci r\spânde[te minciuniîn tiraje aproape de ma s\?Pe ultima pagin\ citim o list\: car -tea are, de pild\, doi corectori, [ie de mirare pentru ce, c\ci este oedi]ie <strong>an</strong>astatic\, mai are un teh -no redactor [i un ilustrator de co -pert\. Nu pa re a fi niciunul „E-ditorul”.Mai apar nume de directorgeneral, director general adjunct,iar apoi e scris „Director:Grigore Carti<strong>an</strong>u”. Este vor ba,desigur, de domnul acela cu na sulmare: s\ se fi b\gat [i în e mines -cologie? Oricum, în lips\ de alt -ceva, pe dânsul ar trebui s\-l tra -g\ la r\s punde re aceast\ lege –dar… este o lege deco rativ\ [i, înnumele ei, dl. Carti<strong>an</strong>u va fi l\ udat, ca personajelecare pl\teau stea gurile în Scri soa -rea pierdut\, c\ a partici pat la s\rb\ toareaCulturii Na]ionale.Unde e lege nu-i tocmeal\, a[a va fi.Nicolae GEORGESCUeminescologicale ∙ eminescol81
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12:
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14:
M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16:
A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18:
Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20:
cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22:
din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24:
Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26:
sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28:
N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30:
le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241