seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

nodul gordian ∙ nodul gordian18La aniversar\...Evoc acum, la împlinirea a 75 deani de la prima apari]ie a Însem -n\rilor ie[ene (1936) împrejurareaneobi[nuit\ care a al\turat, în pagi -nile [i în concep]ia ei, dou\ personalit\]icu forma]ie atât de diferit\, precum MihailSadoveanu [i Grigore T. Popa. Polarizareasociet\]ii române[ti din deceniul al IV-leaal secolului XX ne spune multe ast\zi, du -p\ trei sferturi de veac, a[a cum, la fel demulte ne spune [i faptul c\ revista [i-a în ce -tat apari]ia dup\ numai cinci ani, în 1940.Vocile culturii române care s-au întâlnit înpaginile ei vreme de cinci ani au dat seam\despre standardele unei ]\ri crescute în lumininaciviliza]iei europene interbelice, cuacces direct [i performan]e notabile în ariauniversal\. Poate autorii articolelor revisteinu identificau în mod nemijlocit faptul c\]ara lor se afl\ în fa]a unei mari încle[t\ri,care avea s\-i schimbe parcursul [i grila devalori. Dar m\rturia acestor voci ne vor -be[te [i acum, dup\ trei sferturi de veac, de -spre faptul c\ lumea româneasc\ în]elegeas\ apere prin cultur\ ceea ce era de ap\rat:identitatea spiritului românesc ca ax identitaral na]iunii înse[i.Faptul c\ al]i ie[eni au sim]it nevoia, înanul de gra]ie 2004, la începutul unui noumileniu, care plaseaz\ spiritul [i lumea ro -mâneasc\ pe cu totul alt palier istoric, înalt regim social [i în plin\ configurare a u -nor noi constela]ii de valori, s\ re`nvie ~n -semn\rile ie[ene, mi se pare ia r\[i sem nificativ.Tentativa echipei redac ]ionale de areuni în paginile revistei voci pertinentedin toate zonele române[ti, re editeaz\ par -c\ vechea în]elegere de c\tre oameni decultur\ diferi]i, c\ momentul spiritual esteacela al unei mari travers\ri care nu s-af\cut înc\. Programatic sau nu, asociereaîntre Facultatea de Medicin\ din Ia[i [i aGustave Doré:doua serie a Însemn\rilor ie[ene (apoi `n -tre Prim\ria Ia[ilor [i cea de a treia) ree -diteaz\ [i ea sentimentul de „punere îm -preun\” a vocilor culturii, dincolo de do me -niul lor strict de referin]\. {i nu pot s\ nuevoc aria de lumin\ a Ia[ului, unde a a p\ -rut – pentru prima oar\ în spa]iul românesc– Societatea de Medici [i Naturali[ti, ca ovoce a ra]iunii [i un ecou direct al darwinismului,iar aceasta a fost fundamentul universit\]ii,adic\ al înv\]\mântului superiorromânesc. Transpare, cu prima universitateromâneasc\, [i impulsul modernizatoral perioadei Al. I. Cuza (de altfel, ast\zi,vechiul sediu al Societ\]ii de Medici [i Natu -rali[ti ad\poste[te Muzeul Unirii), poate celmai frumos dar pe care Moldova întrea g\l-a f\cut p\mântului [i identit\]ii româ ne[ti.{i nu spun întâmpl\tor cuvântul identi -tate în loc de patrie [i patriotism. In aprilie2005, pe când România se preg\tea s\ seintegreze în Uniunea European\, m-am dusla redac]ia ziarului Le Monde, s\ vorbesccu Daniel Vernet. Era [i momentul cândFran]a se preg\tea s\ voteze Constitu]iaE uropean\. {tiam despre el c\ lucra acoloIlustra]ie la Londra de Blanchard JerroldÎnsemn\ri ie[ene