cronica traducerilor ∙ cronica60Un <strong>an</strong>tierou americ<strong>an</strong>Disp\rut recent dintre noi, John Updikea fost unul dintre cei mai aclama]i [ipremia]i rom<strong>an</strong>cieri americ<strong>an</strong>i contempor<strong>an</strong>i.N\scut într-un or\[el din Pennsylv<strong>an</strong>ia(decor favorit al fic]iunilor lui mai vechi[i mai noi), cu studii de literatur\ englez\la Harvard [i de art\ grafic\ la Oxford,scriitorul a devenit, în ultimele trei decenii,un personaj cultural de <strong>an</strong>vergur\, nu doarîn Statele Unite, ci [i în lume. Distins, în -tre altele, cu The National Medal of Arts,în 1989, [i cu Pulitzer Prize, în 1991, Up -dike s-a impus prin câteva serii de rom<strong>an</strong>e(axate pe etape din destinele acelora[i e -roi), cu succes enorm la public [i cu tr<strong>an</strong>s -puneri cinematografice prestigioase la Hol -lywood. Seria care l-a consacrat prin exce -len]\ e cea dedicat\ lui Harry Angstrom,cunoscut sub apelativul Rabbit/Iepure, se -rie întins\ – ca efort creator – pe parcursula patruzeci de <strong>an</strong>i. Ea const\ în patru rom<strong>an</strong>e– Rabbit, Run / Fugi, Rabbit (1960),Rabbit Redux / Întoarcerea lui Rabbit(1971), Rabbit Is Rich / Rabbit, bogat(1981), Rabbit at Rest / Rabbit se retra -ge (1990) – [i o nuvel\ – Rabbit Remembered/ În amintirea lui Rabbit (2001). Overitabil\ epopee în jurul unui destin a me -ric<strong>an</strong> comun, ce a impresionat genera]iiîntregi de cititori tocmai prin lipsa sa deexcep]ionalitate. În paralel cu „Rabbit”,dar cu un impact epic mai redus, Updikeini]iaz\ <strong>seria</strong> lui „Bech”, alc\tuit\ din trei„rom<strong>an</strong>e” (de fapt, grupaje de povestiri cuteme unitare) – Bech: A Book / Bech: o car -te (1970), Bech Is Back / Bech se întoar ce(1981) [i Bech at Bay: A Quasi-No vel/Bechla <strong>an</strong><strong>an</strong>ghie: un cvasirom<strong>an</strong> (1998). Protagonistullor, He<strong>nr</strong>y Bech (complet diferitde indolentul Angstrom), este un rom<strong>an</strong> -cier celebru (de aici [i p\rerea majorit\]iiGustave Doré:criticilor c\ ar fi un alter ego al lui Updikeînsu[i), care intr\ într-o succesiune de întâmpl\ricomice.Totu[i, <strong>seria</strong> narativ\ (reprezentat\ nu -mai de dou\ rom<strong>an</strong>e deocamdat\), cu re -zultatul mediatic cel mai pronun]at (dato rit\ecr<strong>an</strong>iz\rii hollywoodiene), r\mâne ceafocalizat\ pe tribula]iile vr\jitoarelor (postmoderne)din New Engl<strong>an</strong>d: The Witchesof Eastwick / Vr\jitoarele din Eastwick(1984) [i The Widows of Eastwick / V\ du -vele din Eastwick (2008) – cel de-al doi -lea rom<strong>an</strong> continuând evenimentele para -normale din primul (redat cinematic, în1987, într-o super-produc]ie cu popularitatemondial\, în care joac\ Jack Nicholson,Cher, Sus<strong>an</strong> Sar<strong>an</strong>don [i MichellePfeiffer). În sfâr[it, în multitudinea de fic -]iuni „autonome” a[a-zicând, scrise de Up -dike pân\ ast\zi, se distinge Gertrude <strong>an</strong>dClaudius / Gertrude [i Claudius (2000),o splendid\ reconstruc]ie epic\ – pe bazacronicilor medievale ale lui Saxo Grammaticus[i Fr<strong>an</strong>çois de Belleforest (folosite,de altfel, [i de Shakespeare pentru în che -garea marii sale tragedii d<strong>an</strong>eze) – a istori -ei premerg\toare momentelor surprinse înHamlet. Updike supraliciteaz\ un deta liuneglijat de c\tre Shakespeare (sau chiar ne -gat de dramturg, dac\ ne amintim faptulc\ f<strong>an</strong>toma tat\lui îi spune prin]ului, înc\de la prima lor întâlnire s\-[i cru]e mama,pe Gertrude, întrucît nu [tie nimic de cri -ma lui Claudius, unchiul fratricid), acela c\regina (Gertrude) ar fi, în fond, adulterin\(având o rela]ie cu maleficul cumnat Cla u -dius) [i, implicit, ar fi vinovat\ de ucidereaIlustra]ie la Contes drolatiques de BalzacÎnsemn\ri ie[ene
so]ului, determinându-[i am<strong>an</strong>tul s\ ia regatulprin for]\. Dup\ cum se vede, operalui Updike acoper\ un registru artistic extremde complex, revelându-ne profilul ro -m<strong>an</strong>cierului total.Seria lui „Rabbit”, din care a ap\rut, re -cent, în limba român\, la Hum<strong>an</strong>itas Fiction,[i volumul al doilea, Întoarcerea luiRabbit* (dup\ Fugi, Rabbit de acum un<strong>an</strong>), în traducerea (ca de obicei) remarcabil\a <strong>an</strong>glistului bucure[te<strong>an</strong> George Volce<strong>an</strong>ov(versiunea propus\ de Volce<strong>an</strong>ova fost deja distins\ cu premiul revistei Ma -nuscriptum), une[te, în mai multe explo -r\ri epice de subtilitate, punctele crucialedintr-o traiectorie existen]ial\ americ<strong>an</strong>\,cum spuneam, mai degrab\ lipsit\ de st\ -lucire. Primul volum – Fugi, Rabbit (expresiepreluat\ [i de faimosul rapper Eminemîntr-un cîntec de-al s\u!) – îl prezint\ peeroul epopeii ulterioare, Harry Angstrom(nume simbolic, alc\tuit din cuvintele germ<strong>an</strong>eAngst/Fric\ [i Strom/Impuls), po -reclit „Rabbit”, un fost juc\tor de baschet,în vârst\ de dou\zeci [i [ase de <strong>an</strong>i. Roma -nul de deschidere (plasat cronologic în adoua jum\tate a <strong>an</strong>ilor cincizeci) nu se o -cu p\ decât de un interval de trei luni dinvia]a protagonistului, suficient îns\ pentrutrasarea mesajului cultural [i psihologic reluatapoi de Updike decenii la rând, în e-pi soadele de continuare a nara]iunii. Rab -bit (c\s\torit cu alcoolica J<strong>an</strong>ice, tat\ al u -nui b\ie]el de doi <strong>an</strong>i, Nelson, [i al unei fe -ti]e, Rebecca, aflat\ înc\ în stadiu embrio -nar, în pântecele matern) simte – la înce -put, ca vari<strong>an</strong>t\ a unei evad\ri din corse -tul mariajului <strong>an</strong>odin, mai târziu, ca exer -ci]iu irepresibil de dinamizare a proprieie xisten]e – dorin]a acut\ de a pleca de a -cas\. Precum un personaj rom<strong>an</strong>tic americ<strong>an</strong>(Wakefield al lui Hawthorne), el dis -pare, într-o sear\ obi[nuit\, de la domici -liul conjugal [i, de[i c\l\tore[te o noapte* John Updike. Întoarcerea lui Rabbit. Traducerede George Voce<strong>an</strong>ov. Colec]ia „RaftulDenisei”. Bucure[ti: Hum<strong>an</strong>itas Fiction, 2010,440 pp.Gustave Doré:întreag\ spre sud, revine în Brewer (Pennsylv<strong>an</strong>ia),pentru a locui – nu departe decasa lui – în apartamentul unei prostituate,Ruth, care îi va na[te o fiic\ nelegitim\,Annabelle.Nu trebuie s\ c\ut\m filozofii adânci înmentalitatea defetist\ a lui Harry [i nicisensuri sofisticate în gestul s\u de ab<strong>an</strong>don.El este, în mod cert, un ins mediocru (puspoate, pân\ la un punct, în situa]ii ie [itedin rând), f\r\ înclina]ia actelor hybris-ti -Ilustra]ie la Contes drolatiques de Balzacce, înc\rcate de în]elesuri paradigmatice.Dup\ cum sugereaz\ [i numele lui (Ang -strom), Rabbit tr\ie[te o spaim\ profund\în fa]a responsabilit\]ii (morale, personale[i colective), refuzînd s\ devin\ individ social.Avem aici drama oric\rui b\rbatameric<strong>an</strong>, prizonier în lag\rul identitar alimuabilei suburbii, ori, generalizînd pu]inlucrurile, drama fiec\rei fiin]e um<strong>an</strong>e latrecerea dinspre „egoismul” autosuficiental adolescen]ei c\tre „altruismul” for]at alcronica traducerilor ∙ cronicaÎnsemn\ri ie[ene61
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241