nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>6Rusia [i Mari<strong>an</strong>a Mihu]Domnule Alex<strong>an</strong>dru Dobrescu, m\întrebi pentru ce sunt bune revisteleliterare în timp de...? În timpde ce?! Ei, ce fel de timp e ast\zi?! A maipus un naiv, cândva, o întrebare asem\ n\ -toare: „La ce e bun\ poezia în timp de...?”La nimic! zic pesimi[tii. Eu sunt optimist!F\r\ reviste am mai fi aflat noi c\ în Euro -pa avem cel mai mare num\r de doctori(nu medici!) [i de masoni [i masori pe capde locuitor?! N-am fi [tiut nici c\ avem maimul]i studen]i [i reziden]i decât elevi de li -ceu, [i nici c\ de]inem recordul europe<strong>an</strong>în privin]a <strong>an</strong>alfabe]ilor – pe cap de locu i -tor! M\car, în vremurile apuse, armia era[i ea bun\ la ceva: îi rafistola pe cei sc\pa]ide jugul alfabetului, îi înv\]a scrisul [i cititul– [i-i trimitea (pe unii!) la munc\ patriotic\la stuf, sau la C<strong>an</strong>alul Dun\re-Marea Nea -gr\! Azi, armia român\, dereticând prinpensiile generalilor, amiralilor, coloneilor,locotenen]ilor etc. – pentru ca silueta fin<strong>an</strong> -ciar\ s\ fie propor]ional\ cu statura <strong>an</strong>ato -mic\ a acestor militari c\run]i, c\ci se [tiec\ excesul de calorii d\uneaz\ grav s\n\ -t\]ii! – a trimis deta[amente de sportivi înuniforme de t<strong>an</strong>chi[ti, pu[ca[i, tr<strong>an</strong>smisio -ni[ti etc. în Irak [i Afg<strong>an</strong>ist<strong>an</strong>, ca s\ devin\eroi, ap\rând fruntariile l\sate nou\ mo[ -tenire de {tef<strong>an</strong> cel Mare, domnitorul cares-a luptat din zori [i pân\ în sear\, patrudecenii [i un picu], ca hoardele acestor po -poare venite din burta Asiei s\ nu ne inva -deze, zi de zi, din prim\var\ pân\ în toamn\,[i în iernile mai geroase!..Revistele mai sunt, uneori, utile [i pentrua afla ce se mai întâmpl\ nu doar pesce na lumii ca teatru, ci [i pe scena teatruluica lume... Sigur, azi, pe unele scene întâlne[tivago<strong>an</strong>e de materiale!.. Ei, gata, numai e ca pe vremea lui Shakespeare, cânddecorul era ca [i inexistent, actorii [i cuvântulfiind totul!.. Apoi!.. Dac\ în pieseleb\trânului Englez (c\ruia propria sa so]iei-a pus coarne cu unul dintre fra]ii s\i – dinspi]a Shakespeare, desigur! – ca s\ ne fac\s\ nu ne mai mir\m atâta de regina Ger tru -da!), rolurile femeilor erau jucate de b\r ba]i,nu era întâmpl\tor nici faptul c\ amploa -rea acestor roluri se prezenta mai restrân -s\, de obicei, ca s\ nu se sufoce actorii îngesticula]ii ce puteau p\rea stângace [i ca -raghioase!.. Ca s\ nu mai vorbim de into -na]iile vocilor lor pref\cute, ce puteau fiu neori ridicole! Ofelia nu putea fi interpretat\decât de un junior, cred, de un tenorincipient, în schimbare de glas!.. Vorbe, de -sigur! Oricum, ca [i în via]\, [i în teatru –doar lumea era un teatru! – femeile tr\iauGustave Doré:în umbra b\rba]ilor. Bele, grase, curte za -ne, regine, dorite, tr<strong>an</strong>zac]ionate, ucise diniubire, doamnele de pe scen\ nu prea dispuneaude propriul lor destin! În timp –cum se mai întâmpl\, de obicei! – roata mo -rii s-a mai schimbat, reginele plenipotenteau dat cu pumnul în mas\ (la figurat, desi -gur!), iar Nora, bun\oar\, a pus piciorul înprag, în carne [i oase – f\r\ niciun traves -ti!.. Ei, au n\v\lit în scen\ [i rusoaicele, impulsionatede tit<strong>an</strong>ii de la R\s\rit – [i astfels-a mai echilibrat raportul hormonal dintreurma[ele Evei [i urma[ii lui Adam – bace!Dar s\ nu uit\m ceva peste care se trece îngrab\ mare: în „Istoria ieroglific\”, semna -t\ de bravul Dimitrie C<strong>an</strong>temir, nu exist<strong>an</strong>icio femeie!Am pus aceste b<strong>an</strong>ale am\nunte pentrua m\ apropia cumva mai u[or de su biectul[i predicatul spectacolului de la „Tea trulBul<strong>an</strong>dra” (Sala Izvor), care a avut premie -ra la începutul acestui i<strong>an</strong>uarie <strong>2011</strong>... Opies\ excelent\, semnat\ de un rus formidabil(Pavel S<strong>an</strong>aev), de care, în incultu ramea remarcabil\, n-am mai auzit, montat\Din ciclul Englezi la Paris: Domul InvalizilorÎnsemn\ri ie[ene
de un regizor rus exponen]ial, Iuri Kor don -ski, care a mai colaborat cu Teatrul Bu l<strong>an</strong> -dra – [i având în rolul principal o Mare Ac -tri]\, Mari<strong>an</strong>a Mihu]!Cum nu m\ pricep s\ încropesc o cro -nic\ jurnalistic\ dup\ toate c<strong>an</strong>o<strong>an</strong>ele, lu -ându-i la rând pe to]i act<strong>an</strong>]ii spectacolului,o s\ spun din capul locului c\ scena nu e po -pulat\ cu nimfete goale, tr<strong>an</strong>s -lucide, o nirice, baletând în dreap -ta [i în stânga, ca s\ le fie puseîn eviden]\ costumele – adic\jartierele [i a]ele trecute printreprotube r<strong>an</strong> ]ele posterioare, caîn minunatele teatre de av<strong>an</strong>gar -d\ din Hamburg, unde se potve dea, de secole, în vitrine, ase -menea artis te, bune pentru me -niurile marinarilor în fo meta]i [iînseta]i de frumos!..Decorul, la „Teatrul Bul<strong>an</strong>dra”,este tr<strong>an</strong>sparent, naturaintr\ în locuin]e – prin crengiodihnitoare [i fulgi de nea poe -tici! – muzica nu este metalic\,tobo[\reasc\, a[a c\ f<strong>an</strong>ii carese înghesuie câte 40-60.000 înPia]a Constitu]iei, ca s\-i va d\d<strong>an</strong>sând din buric [i cântând las -civ, r\gu[it [i asurzitor pe bo [o-rogii veni]i de peste m\ri [i ]\ri,acomp<strong>an</strong>ia]i de vago<strong>an</strong>e întregide instrumente ]inute în prizeelectrice baba ne – s\ nu-[i piar -d\ timpul [i s\ se duc\ s\-i vad\pe Mari<strong>an</strong>a Mihu], Râlea, Bi -biri, St\ nescu, Viz<strong>an</strong>te!.. [i-ar pier -de de pom<strong>an</strong>\ pre ]iosul lor timpintelectual!Mari<strong>an</strong>a Mihu] – în rolul Bu -nicii – n-are ochii supradimensiona]i,poart\ pe cap o c\ciuli]\ de lân\– [i în fa]a istoriei nu este [i nu poate fi indiferent\!Pierderea Kievului, pierderea adoles -cen]ei, a câmpiilor cu ierburi adormite subsomnul auriu al stelelor (nu?), pierdereaMoscovei, tr<strong>an</strong>spl<strong>an</strong>tul la Alma Ata, rui ne -Însemn\ri ie[enele aduse de r\zboi, e[ecul visului de a fi ac -tri]\ [i pierderea primului ei fiu nu puteauduce o con[tiin]\ torturat\ de atâtea împliniterat\ri – printre supravie]uitorii apoca -lipsei f\r\ sfâr[it, aflat\ între secolul XX [iurm\torul? Nevroza [i iubirea disperat\ n-oputeau duce pe bunicu]a grijulie fa]\ de bo -lile nepo]elului ei spre un abis interior m\ -Gustave Doré: Din ciclul Profe]ii despre viitorul poporului fr<strong>an</strong>cezcinat de imposibilitatea de a crede cu des\ -vâr[ire într-un Dumnezeu care nu exista,sau într-un Dumnezeu care exista pentru afi renegat [i aruncat la gunoi?Privind-o pe Mari<strong>an</strong>a Mihu] trecând prinscen\, acum maiestuoas\, acum ironic\, lu -minoas\, acum disperat\, p\mântie, î]i daiseama c\ în gândirea lucid\ [i în calei dos -co pul incon[tientului ei jocurile nu sunt f\ -cu te!.. Meridi<strong>an</strong>ul pe care primul ei n\s -cut, familia, precum [i ]ara ei au fost cu -tre mu ra te de moarte, n-a putut duce, pedrumul Golgotei alien<strong>an</strong>te, [i la o dispe -rat\ ur\ fa ]\ de sine?.. A putut ea, Bu ni -ca, schim ba mersul unei vizibile [i invi zibileistorii violente?Da, în nepotul de azi, Bu ni -ca îl iube[te pe fiul ce i-a muritîn tinere]e, da, în vio len]a limbajuluicotidi<strong>an</strong>, inexplicabil\ lao prim\ vedere, se poate citi [iun fel de r\z bunare inutil\ împo -triva violen]ei fondatoare, misterioas\[i inexpugnabil\, a is to -riei politice [i sociale, care fa ce,da, [i din sfânta cetate a fa mili -ei un paradis fisurat, pândit deboli palpabile, sau imagi nare, a -menin]at de o moarte iminent\!..Singurul Dumnezeu viu, sprecare se în dreapt\ iubirea ei disperat\,este, repe t\m, fiul fiiceisale, în care parc\ simte pulsândvia]a propriului ei fiu,mort! Nepo ]elul este un fel dedivinitate roas\ de boli, divinitatece trebuie menajat\, îndo -pat\ cu medicamente!.. Ne potul– un Mântuitor de 9 <strong>an</strong>i! –are îns\ propria sa identitate,oscil<strong>an</strong>t\, desigur... Identitatecare, parado xal, dar absolut deîn]eles [i pentru bunica dispe -ra t\, se poate traduce [i prin fe -lul cum, mai presus de orice pelume, nepotul î[i iu be[te ma ma!Când Mari<strong>an</strong>a Mihu] discer -ne în t\cere acest adev\r – selumineaz\ de bucurie [i devine vine]ie, dedisperare!.. E o scen\ mut\, superb\! Suspiciunea[i îngrijorarea ei sunt prezente tottimpul – chiar [i atunci când iubirea feteisale pentru un b\rbat poate p\rea un de -lict amo ros, sau jocul se xual al unei metre -se cu un curtez<strong>an</strong>!..nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>7
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60:
umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62:
[i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64:
so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66:
ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68:
cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70:
cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72:
{tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74:
Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76:
care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241