seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

More documents

Recommendations

Info

nodul gordian ∙ nodul gordian14Gânduri fugare despre„~nsemn\ri ie[ene“Rareori un eveniment cultural`nsemnat – m\ refer la apari -]ia ~nsemn\rilor ie[ene la 1ianuarie 1936 – a reflectat o mai perfect\concordan]\ `ntre condi]iile sociale [i cultu -rale ale timpului [i necesara lor transpu ne -re `n fapte.~nsemn\rile ie[ene au ap\rut la timpulpotrivit [i la locul potrivit. Timpul era tensio -nat, prevestind fe nomenele politice ca tas -trofale ce aveau s\ se petreac\ `n ur m\to riiani. Extremismele de toate soiurile `n flo -reau nestingherite, l\ sând impresia c\ erausingurele solu]ii po trivite momentului. SeGustave Doré:sim]ea `n aer nevo ia unei limpeziri ide olo -gice [i politice, iar ~nsemn\rile ie[ene au`ncercat [i `n parte au reu[it, `n cei numaicinci ani cât a durat prima serie, s\ parti -ci pe la acest efort al in telectualit\]ii româ -ne[ti de igienizare a atmosferei. Mai ales tinerimeastudioas\, asupra c\reia ademe ni -rile dinspre dreapta ori dinspre stânga lucraucu mai mare eficacitate, a avut de câ[ -tigat `n luciditate [i realism de pe urma e -xisten]ei revistei, g\sind `n paginile ei firulde lumin\ care s-o c\l\uzeasc\ `n `ntune -ricul tot mai gros dimprejur. E mult? E pu -]in? Mi se pare c\ e enorm.Revista ~nsemn\ri ie[ene nici nu putea,cred, s\ apar\ `n alt\ parte. Fiindc\ doar laIa[i tradi]ia secular\ a spiritului critic era `n -c\ vie, primind cu reticen]\ tot ceea ce s\ -rea f\r\ noim\ din cadrele elementaruluibun sim] [i ale bunului gust.Fac parte dintr-o genera]ie care, `n co -pil\rie, a avut sub ochi numerele acestei re -viste, niciodat\ provincial\ `n pofida nume -lui. ~ntr-un mic ora[ de provincie, la Dorohoi,`ntr-o or\ de religie, p\rintele Furtu -n\, celebrul folclorist devenit academician,a a dus câteva exemplare dintr-un num\r a -bia ap\rut. Mi-a d\ruit [i mie unul. „S\ fi]ivrednici! – ne-a spus. S\ ajunge]i [i voi s\scrie]i la ~nsemn\ri!“~ntâmplarea a f\cut ca, din toat\ clasaaceea de provincie, eu s\ fiu singurul care aa vut, peste ani, [ansa de a scrie `n seria no u\a ~n sem n\ri ie[ene. {i sunt mândru de asta.Constantin ROMANESCUDin ciclul Via]a `n or\[elul de provincie: Turneul OpereiÎnsemn\ri ie[ene
Revistele de cultur\ –paradox [i continuitatePoate v\ a[tepta]i s\ pomenesc a -ici doar despre transform\rile princare trece intelighen]ia româ neas -c\ [i greut\]ile pe care le întâmpin\, despreexodul de creiere tinere [i despre lip sa deperspective a unui autor tân\r, care [tie c\din art\ nu se poate face avere [i nici m\ -car tr\i decent, despre indiferen]a guver nan -]ilor fa]\ de cultur\ [i rapacitatea eco no mieide pia]\ în leg\tur\ cu tot ce pare a fi ne -productiv. Sau poate c\ v\ a[tepta]i s\ reiterezadev\rul dup\ care litera]ii nu prea ausim]ul afacerilor, a[a c\ nu au re u[it s\ seadapteze noilor condi]ii, nici s\ caute so lu -]ii de a g\si „mijloace moderne” de su pra -vie]uire. În loc de aceasta, altceva voi scrieîn leg\tur\ cu revistele de cultur\ din Ro -mânia anului 2011.Oamenii au r\mas aceia[i, cel pu]in de2.500 ani încoace, de când îi urm\resc înciclul meu romanesc Cei o sut\. Nu suntnici mai morali, nici mai frumo[i, poa tepu]in mai înal]i [i cu posibilit\]i tehnicemai eficiente în a face bine [i /sau r\u. Deschimbat, s-au schimbat formele de exprimare.Printre acestea [i circumstan]ele încare apar revistele de cultur\. Referindu-m\doar la spa]iul românesc, revistele de cultur\au r\mas, poate, cele mai conservatoa -re din toat\ mass-media. (Când spun acestlucru nu dau nici o nuan]\ peiorativ\ termenului„conservator”.)În condi]iile de azi, jurnalismul a deve nito marf\, iar acest lucru domin\ [i func ]ia sade informare corect\, de forma re, de expri -mare a unor tendin]e altele de cât cele la mo -d\. Cum în mass-media ge neralist\, se în -tre]ine ideea despre cultur\ c\ are o a udi en -]\ limitat\, informa]iile în leg\tur\ cu autorii [iarti[tii de performan ]\ apar fie în tr-un col]Însemn\ri ie[enede pagin\ – dac\ a par –, fie la ore imposibi -le. Pe de alt\ par te, selec]ia se fa ce tot dup\o audien]\ cre at\ de proprieta rii institu ]ii lorde pres\ sau de „speciali[tii” lor. De pild\,Gustave Doré: Ilustra]ie la Gargantua de Rabelaisîn pu]inele talk-show-uri cu profil culturalnu ajung decât vedete fabricate astfel.Este cu atât mai meritoriu c\ mai exist\reviste de cultur\ care mai fac abstrac]ie deierarhiile impuse de o promovare de multeori s\lbatic\. Este cu atât mai meritoriu c\mai exist\ reviste de cultur\ care mai facabstrac]ie de pr\bu[irea re]elelor de distri -bu]ie, astfel încât exemplarele tip\rite laIa[i n-au nici o [ans\ de a ajunge la Arad,iar publica]iile din Cluj nu vor ajunge la Cra -iova. Este cu atât mai meritoriu c\ mai e -xist\ reviste de cultur\ care mai fac ab strac -]ie de condi]iile materiale mizere cu care selupt\ cei mai mu]i dintre conduc\torii lor.Este cu atât mai meritoriu c\ mai e xist\ revistede cultur\ care mai fac abstrac]ie dedispre]ul cu care sunt privite de c\tre b\ie -]ii cu bani, ei fiind cei ajun[i, de cele maimulte ori, în pozi]ii decizionale.Revistele de cultur\ au ast\zi rolul de amen]ine pe plan regional o tribun\ de exprimarepentru creatori. Deoarece ast\zi s\fii manechin sau manelist aduce nu nu maivenituri, ci [i o notorietate mult mai maredecât s\ scrii poezii, interesul pentru cultu -r\ este în sc\dere. La fel [i tenta]ia pentrurevistele de cultur\. {i, cu toate a cestea,revistele de cultur\ nu numai c\ î[i conti -nu\ apari]ia, dar mai [i prolifereaz\. Eu a[numi acest fenomen un alt aspect al paradoxuluiromânesc. România este ]ara ceamai s\rac\ din Uniunea European\, dar cucele mai multe automobile de lux, ]ara cucea mai profund\ criz\ economic\, dar cuterasele [i restaurantele pline la ori ce or\din zi ori din noapte, ]ara unde lim ba na -]ional\ este izgonit\ din mediul uni versitar(orice comunicare nefiind admis\ a fi tip\ -rit\ decât în englez\), dar cu un nu m\r dince în ce mai mare de aspiran]i la literatur\.România este ]ara cea mai s\rac\ dinUniunea European\, dar cu câte o revist\de cultur\ nu numai în fiecare jude], dar, încurând, în fiecare comun\. Ceea ce do ve -de[te c\ în România, ]ara cea mai s\ra c\din Uniunea European\, num\rul de vi s\toripe cap de locuitor nu numai c\ nu scade,dar este în plin\ cre[tere. Iar arti[tii adev\ -ra]i din vis\tori se trag…Revistele de cultur\ – un alt aspect al pa -radoxului românesc. Precum [i un alt aspectal continuit\]ii.Gheorghe SCHWARTZP. S. În urm\ cu vreo 30 de ani, am r\s -puns, într-un interviu, la o întrebare dra g\fostului sistem: „Care crede]i c\ este me ni -rea social\ a scriitorului?“ Am spus: „Meni -rea social\ a scriitorului este de a-[i t\iasingur craca [i de a se lupta cu morile devânt.“ Iat\ c\ nici ast\zi, într-o alt\ o rân du -ire, afirma]ia mea nu [i-a pierdut actualita tea.nodul gordian ∙ nodul gordian15
Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
Page 15: A[adar, cum st\m în vre -murile as
Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
Page 67 and 68:
cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
Page 69 and 70:
cere!“, rapid co rec tate de Cenu
Page 71 and 72:
{tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
Page 73 and 74:
Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
Page 75 and 76:
care dominaser\ litera tura abbasid
Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241
show all

seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?