seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

More documents

Recommendations

Info

antologie „Însemnãri ieşene“26Gr. T. PopaCiviliza]ie [i cultur\(Contradic]iile lumei actuale)~n vorbirea curent\, foarte adesea, termeniiace[tia se confund\, din care prici -n\ se pierde din vedere una din cele maitemeinice explica]ii ale actualei crize mondiale.Cultur\ nu-i tot una cu civiliza]ie, de -[i una pe alta se condi]ioneaz\, iar uneori,[i `n parte, con]inutul lor se aseam\n\. Ci -viliza]ia e cumulativ\ `ntr-o m\sur\ multmai mare decât este cultura; `n cultur\ `n -s\ intr\ factorul personal `n joc `ntr-o for -m\ `n care nu intr\ `n civiliza]ie. De fapt,la baza culturei st\ perfec]ionarea perso -na l\. Complicarea [i rafinarea individului;`mbog\]irea lui `n cuno[tin]e; desvoltareamin]ei [i a facult\]ilor; astea sunt dispoziti -vele culturei. ~ntregirea continu\ a siste mu -lui de asimilare personal\ [i p\trunderea`n intelectul propriu al fiec\ruia atât a lu -mei `nconjur\toare, cât [i a lumei interne,constituie mecanismul culturei.Civiliza]ia `ns\ este o adunare de con -di ]ii exterioare, pe care o putem cre[te dela o genera]ie la alta [i pe care o putemtransmite mecanic. Toate elementele civi -liza]iei sunt bunuri sociale, transferabile dela om la om [i de la un loc la altul. Cultura`ns\ nu se poate `mprumuta; ea se poatesugera [i totdeauna trebuie asimilat\ personal.Putem introduce `ntr-o ]ar\ `napo -iat\ c\i ferate, telegraf, radio; putem face[osele bune [i putem `mbr\ca popula]ia `nhaine moderne; asemenea se pot construicl\diri de toate stilurile [i se pot introduceinstrumente [i ma[in\rii complicate. Darmintea oamenilor [i reac]iunile lor nu sepot modifica brusc [i nici m\car atât de re -pede pe cât se introduc de repede produ -sele civiliza]iei.Din diferen]a asta de caracter `ntre ce -le dou\ determinante ale soartei omene[ti(cultura [i civiliza]ia) ies\ un conflict (repetatde mai multe ori n cursul istoriei) care ducela crize premenitoare ale societ\]ilor, ca a -ceea `n care ne g\sim noi azi.{i anume: civiliza]ia se multiplic\ [i sepu ne u[or la `ndemâna unor cercuri tot mailargi ale popula]iilor; pe când cultura se reiamereu de la cap\t de fiecare individ `n par -te. La sosirea pe lume, un copil e total lipsitde cultur\; dar `n jurul lui se g\sesc deja bu -Gustave Doré:nurile civiliza]iei `n propor]ie cu atât maima re, cu cât na[terea are loc `ntr-o gene -ra ]ie mai târzie. Pruncii de azi sunt tot atâtde necunosc\tori ca [i cei de la 1400; darciviliza]ia `n care se trezesc cei de la 1936e cu mult mai bogat\ [i mai complicat\ de -cât a celor de la 1492.Civiliza]ia `ns\, pentru ca s\ fie util\,trebuie s\ fie `n]eleas\ [i mânuit\ cu price -pere. Dar `n]elegerea este un element alculturei. F\r\ cultur\, civiliza]ia r\mâneprimejdioas\ pentru om [i omul, la rândullui, o poate primejdui `n orice moment.Avem astfel `n cursul timpului ciocni -rea a dou\ variabile, strâns condi]ionate `nde ele, dar cari se mi[c\ cu o vitez\ deose -bit\. Civiliza]ia se acumuleaz\ rapid, se mul -tiplic\ [i se pune la `ndemâna câtor maimul]i; `n aceea[i vreme, cultura merge `n -cet, nu se r\spânde[te u[or [i nu se comu -nic\ pasiv. Un moment vine când fiin]e inculteajung s\ `ntrebuin]eze gre[it produ se -Ilustra]ie la ~mp\ratul mun]ilor de Edmond AboutÎnsemn\ri ie[ene
le civiliza]iei. De aici ies nepotriveli [i discordan]e,de pe urma c\rora sufer\ cultu -ra. Aceasta, fiind mai greu de asimilat [idând mai multe oboseli, e del\sat\ sau esuperficializat\; civiliza]ia, din contra, esteexagerat\ `n importan]\ din pricina foloa -selor ei practice. Astfel civiliza]ia, din auxi -liar\ [i ajut\toare a culturei, ajunge s\ fietutelatoarea [i `ndrum\toarea ei; trecândpri faze nuan]ate, civiliza]ia ajunge pe ne -sim]ite s\ fie a-cultural\ [i pe urm\ chiaranti-cultural\. ~n faza a-cultural\ a civili -za]iilor `ncep crizele societ\]ilor, pentru ca`n faza anti-cultural\ s\ se ajung\ la sf\r\ -marea lor.De mai multe ori `n decursul istoriei, o -menirea a trecut prin acest ciclu: cultur\n\scând\, ® cultur\ civilizatoare, ® ci vili -za ]ie cultural\, ® civiliza]ie a-cultural\, ®civiliza]ie anti-cultural\, ® civiliza]ie sf\r\ -mat\, ® cultur\ n\scând\ ®.Azi ne g\sim, dup\ cât `mi pare, `n sta -diul de civiliza]ie a-cultural\ al societ\]eieuropene, deci `n momentul desvolt\rei u -nei mari [i `ndelungi crize.~ntr-adev\r, civiliza]ia timpurilor noastre,care are caracter ma[inist, a ajuns lao extensiune [i o complica]ie formidabile.Repeti]ia `n serii nesfâr[ite a produselorsale a pus folosin]a lor la `ndemâna unormul]imi tot mai largi, a c\ror cultur\ nu amers paralel cu `nmul]irea civiliza]iei. Deaici, discordan]\ dezastruoas\. De aici, u -ti lizarea proast\, [i uneori comic\, a civili -za]iei; de aici, criza fundamental\ a socie -t\]ilor. Conflictul de baz\ este astfel `ntremodul de `n]elegere al oamenilor [i `ntreputerea lor de ac]iune.~n perioada a-cultural\ a civiliza]iei, seg\se[te un timp nimerit de interven]ie pen -tru `ndreptare, pentru a evita dezastrul ca -re izbucne[te `n perioada anti-cultural\. ~nacest timp, oamenii nu sunt `nc\ `ndrep -ta]i `mpotriva culturei; ei numai o neglijea -z\ sau o superficializeaz\. Ei sunt „`n fond“indiferen]i pentru cultur\, iar „`n form\“chiar par c\ o admit. Acum e momentulneseriozit\]ei [i al netemeiniciei, care pre -Însemn\ri ie[eneGustave Doré:g\te[te calea pentru desgust. Acuma e vre -mea când se produc denivel\rile, când sefac „culturaliz\ri“ pripite `n masse [i cândse fac educ\rile necomplecte. ~n timpul a -cestei l\s\ri `n urm\ a perfec]ion\rei individuale,când civiliza]ia pierde tutela cultu -rei, se produc desordinele spirituale care ducla anarhia actelor (adev\rat\ sf\râm\toarede civiliza]ii).~n aceast\ perioad\, dac\ se g\sesc câ -teva min]i prev\z\toare, asociate `n orga -nisme de conducere, dezastrul poate fi e -vitat. Ele pot face curent pentru o pre]uiremai mare a culturei [i pot `ncerca o nou\punere de acord `ntre civiliza]ie [i cultur\.Singurul remediu `ntr-o astfel de vremeIlustra]ie la ~mp\ratul mun]ilor de Edmond Aboutcritic\ este s\ se intensifice cultura pentrua o pune la nivelul civiliza]iei. Asta `nseam -n\ de fapt o perfec]ionare a oamenilor pen -tru `n]elegerea condi]iilor, avansate prearepede, ale civiliza]iei.De acest fel de perfec]ionare avem noi`nc\ mai mare nevoie decât au europeniiapuseni, fiindc\ [i contradic]iile dintre civi -liza]ie [i cultur\ sunt mai puternice `n ]aranoastr\. Unul din scopurile acestei revisteva fi dar\ [i punerea `n armonie a price pe -rei noastre cu produsele civiliza]iei, pe ca -re ne impune timpul [i `mprejur\rile s\ leutiliz\m.(~nsemn\ri ie[ene, anul I, nr. 1,1 ianuarie 1936)antologie „Însemnãri ieşene“27
Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
Page 27: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241
show all

seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?