seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

cultur\ vor intra din ce în cemai mult sub protec]ia internetului.S\ nu zic vorb\ ma -re, dar acesta mi se pare afi viitorul lor. Când am a junsîn Fran]a, la începutul ani lor’70, am fost pur [i simplustupefiat s\ a flu c\ revisteleliterare se împu ]i naser\ închip dramatic [i c\ poeziaaproape c\ disp\ ruse de pepia]\. Singurele c\r]i [i re -vis te de poezie ca re ap\reaua tunci erau scoa se de micilegrupuri de poe]i r\spândi]iprin suburbiile o ra[ului-lu mi -n\, marginali za]i, cunoscu]idoar de câ]i va prieteni... Ex -pli ca ]ia pe care am primit-o[i care, îmi a min tesc, m-ade primat a tunci, era urm\ -toa rea; po ezia nu se mai ci -te[te, po e zia nu se vinde, poeziaa ie[it din top. În sezo -nul lite rar la care m\ referse citea roma nul [i esteticali terar\. Azi se caut\, la Pa -ris, o pe rele de sintez\ (dic-Gustave Doré:]ionarele, tra tatele, biogra -fiile marilor scriitori), car tea politic\ [i sociologic\,romanele scrise de autori necu -noscu]i (cu pre c\ dere de fe mei) [i, în ge -nere, scrierile-document... Po ezia este, încontinuare, ignorat\, ui ta t\, p\r\ sit\...Ce fac, în acest timp, ro mânii? Ce tre -bu ie s\ facem pentru a între]ine interesulpentru revistele literare, ca re, se [tie, aumi sia de a culti va gustul estetic al publiculuilarg [i a-l informa în privin]a literaturii?Nu-mi vin în min te, acum, decât dou\-treiso lu]ii:a) Revistele s\ reinventeze critica lite -rar\ ca institu]ie mai precis: s\ inventezeo echip\ de critici care s\ urm\reasc\ închip consecvent fenomenul literar [i s\-ljudece cu obiectivitate, f\când astfel ordi -ne – o ordine a valorilor – în confuzia ge -neral\ în care tr\im;Însemn\ri ie[eneCaricatur\ din ciclul Scheciuri grote[tib) s\ renun]e la partizanatul politic, ne -norocit, nefast [i deprimant în publicisticaromâneasc\ de azi;c) o revist\ literar\ nu mai poate fi, azi,numai literar\; ea trebuie s\ abordeze, închip necesar, [i alte domenii adiacente:so ciologia, antropologia, teologia [i chiarpolitologia. S-o fac\ îns\ din punctul de ve -dere al culturii performante [i, când estevorba de opera li terar\, s\ apere totdea u -na a utonomia esteticului. Altmin teri nu fa -cem decât s\ spo rim confuzia de valori încare deja ne-am instalat [i de care vom fi în -ghi]i]i... Strig\tul nostru de lupt\, în istoriaactual\, trebuie s\ fie, dup\ mi ne, ur m\to -rul: restaurarea ie rarhiilor estetice, o no -u\ sca r\ de valori, o critic\ dreap t\ (chiarjudec\toreas c\, ma iorescian\ dac\ estenevoie, [i este o imperioas\ nevoie în haosulîn care tr\ im!), respingerea celor do u\extreme / complexe care ac ]ioneaz\ în spa-]iul cultural ro mânesc: localismul orb, în -gâmfat [i intolerant [i inter na]ionalismul /globalismul cinic [i incon [ti ent care nu]i ne seama de tradi]iile spirituale [i, în ge -ne re, de valorile umanismului european ...S\ încerc\m s\ fim, a[a dar, în cultur\ca [i în via]a po litic\, români-europeni. Intelectualiifrancezi sau germani nu se ru[i -neaz\ s\ lege identitatea lor cultural\ dei dentitatea european\.Nu mai noi, speria]i de ce va spune Europade noi, ca vestitul per sonaj al lui I. L.Caragiale, ne gr\bim s\ ne lep\d\m demiturile noastre [i s\ d\ râ m\m sta tuile ca -re ne pot reprezen ta.Eugen SIMIONnodul gordian ∙ nodul gordian17