<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“36r\ pe nimeni. Nu tulbur\ [i din alt\ pricin\.Profesorimea adânc contaminat\ de politici<strong>an</strong>ismulmilit<strong>an</strong>t nu se afl\ bine org<strong>an</strong>iza -t\ [i nici nu are spiritul de corp, a[a cum `lau armata [i magistratura. Cu ea oricine sepoate juca f\r\ team\. De aceea, ea a r\ -mas la discre]ia bunei voin]e sau a relei vo -in]e pe care o arat\, pe rând [i dup\ cum liplace, diferi]i mini[tri. Ea nu poate trezi ni -m\nui sentimentul c\ de drepturile ei nutrebuie s\ se ating\ cineva.Din pricina acestor st\ri de lucruri, caredureaz\ de lung\ vreme, s-a atacat `n re pe -Gustave Doré:tate rânduri situa]ia profesorilor, creându-seprivilegii pentru armat\ [i magistratur\ (ca -ri totu[i nu se g\sesc nici ele `n situa]ie str\ -lucit\). Raporturile normale dintre catego -riile `nalte de func]ionari s-au tulburat [i societate<strong>an</strong>oastr\ conduc\toare `ncepe s\ fiedivizat\ `n clase de obidi]i [i `n alte clase defavoriza]i. E cea mai nes\n\toas\ politic\din câte se puteau face. Sacrificiile trebuies\ cad\ deopotriv\ pe to]i, c\ci numai a[<strong>an</strong>ivelul vie]ii poate fi men]inut. Situa]ia fin<strong>an</strong>ciar\proast\ ar fi impus scoborârea tu -turor salariilor [i luarea de m\suri serioasepentru mic[orarea pre]urilor `n propor]ieechivalent\.~n locul unei astfel de m\suri, s-au f\ -cut sc\deri de salarii pe alese [i ni ve lul pre -]urilor, fire[te, a r\mas legat de le furile celemai mari.Caricatur\ din ciclul Menajeria parizi<strong>an</strong>\Revenirea ritmic\ a tulbur\rilor din cor -pul didactic cere o aten]ie mai mare acorda -t\ [coalei. Ar trebui s\ se g\seasc\ omul ca res\ repare integral nedrept\]ile. Asta ar ce -re o nou\ `ncadrare a tuturor func ]io nari lor,fie [i cu o sc\dere de salar; dar a tutu rorcategoriilor de func]ionari [i la ni velul normalde alt\dat\, nu la acel p\rtini tor de azi.Desigur `ns\ c\ aceast\ m\sur\ ar trebuis\ fie cuprins\ `ntr-o mare reform\ [co-lar\, care s\ `ndrepte, pe cât se mai poate,toate relele ar\tate mai sus.Mai `ntâi ar trebui p\strate la stat nu -mai vechile [coli, a c\ror durat\ dovede[teutilitatea lor de prim r<strong>an</strong>g. Cele mai multedin crea]iile noi ar trebui l\sate `n seamaparticularilor [i, unde se poate, ar trebuitr<strong>an</strong>sformate `n [coli practice productive.Ar trebui revizuite [colile primare `n pri vin -]a num\rului de `nv\]\tori la fie -care din ele. Cre din]a noas tr\(dup\ cele ce cu noa[tem din câ -teva jude]e) este c\ de fapt suntprea mul]i `nv\ ]\tori (cu toateafirm\ rile contra re). Multe [coliprimare n-ar tre bui s\ aib\ 3 [i4 posturi, ci ar fi destul s\ ai b\unul ori dou\; dar ocup<strong>an</strong>]ii lor artre bui s\ mai la se politica [i s\ se]ie de `nv\ ]\ tur\.Apoi, `ntreg corpul didacticar trebui scos din politica milit<strong>an</strong> -t\, a[a cum este scos `n toate ]\-rile civilizate. Nici un argumentnu poate `ndrept\]i amesteculprofe sorimii `n v\lm\[agul milit<strong>an</strong>tismuluipoli tic, care o facevulnerabil\ [i inferioar\.{i, se `n]elege, este de f\cutmereu pro pag<strong>an</strong>d\ pentru con -vin gerea oamenilor (mai ales ace lor cu r\spundere politic\), c\orice neglijare a [coalei `nseam -n\ o ne glijare concomitent\ aproduc]iei de toate felurile, a administra]iei[i a ap\r\rii na]io -nale; fiindc\ [coala d\ pe to]i ceicari mi[ c\ ceva `ntr-un stat. Dac\[coala `i va da pro[ti sau `i va l\sa `n ignor<strong>an</strong>]\,vor fi alt fel oare `n posturile de r\s -pundere `n care vor ajunge?(~nsemn\ri ie[ene, <strong>an</strong>ul I, <strong>nr</strong>. 6,15 martie 1936)Însemn\ri ie[ene
N. I. PopaPsihologii na]ionale[i „literatur\ comparat\“„Une nation est une âme, un prin -cipe spirituel...“Ren<strong>an</strong>Profe]ii se `n[eal\ [i ei; sunt doar oameni.Sub E<strong>nr</strong>ic al IV-lea, Sully imagina o fede ra -]ie a Statelor Unite ale Europei. ~n 1715-1717, abatele de Saint-Pierre pro puneaCongresului din Utrecht un Projet de Paixperpétuelle, realizabil prin confe dera]ia a19 puteri. Rând pe rând, J. J. Rousseau,Lilienfels, K<strong>an</strong>t [i Bentham au adus pro -iecte de pace perpetu\. ~n sec. al XIX-lea,Conferin]ele [i Congresele de pa ce se ]inl<strong>an</strong>] cu `ncepere din 1847. Victor Hugo,prezidând pe cel din 1849, la Pa ris, a a -runcat celebra vorb\ „Les Etats-U nis del’Europe“. Societatea Na]iunilor a putut hr\ -ni câtva timp iluzia unei realiz\ri; azi estedoar un mit apus. Cei ce l-au cu noscut peAristide Bri<strong>an</strong>d au motiv s\ regrete c\ ma -rele politici<strong>an</strong> fr<strong>an</strong>cez a irosit atât talent`ntr-un mesi<strong>an</strong>ism pacifist r\ mas sterp.~n ciuda atâtor str\duin]e de ilumina]i,asist\m, `n 1936, la cea mai dureroas\ ex pe -rien]\: popoarele Europei [i cele din al te con -tinente, z\g\zuite mai agresiv decât ori - când`n sfera lor de interese, par a se preg\ti pentruo nou\ `ncle[tare, `nainte ca a min tireahalucin<strong>an</strong>t\ a celei din 1914 s\ se fi stins cutotul... ~n câteva ]\ri, un suflu a prig de f<strong>an</strong>atismna]ional a `mpins spiri te le pâ n\ la e xa spe -rare. Odat\ fiin]a aceasta co lec ti v\ pros -ternat\ `n cultul idolatric al unui perso naj, –devenit simbol r\zbun\tor [i mit – to tul esteposibil [i nimic nu mai frâ neaz\ pu te reaoarb\ a unei mistice popula re dez l\n ]uite.Oamenii `[i desv\luie fiin]a intim\ `n`mprejur\ri grele, când li se cer reac]ii ra -Însemn\ri ie[enepide. Toat\ zgura sufletului se vede atuncir\scolit\ [i proiectat\ `nainte, ca arm\ deap\rare; instinctele slobozite lucreaz\ `nvoie... {i aceasta, dup\ sute de <strong>an</strong>i de ideologiepacifist\ [i de cunoa[tere reciproc\asidu\ a popoarelor!Ceea ce este `ns\ mai irit<strong>an</strong>t, este faptulc\, `n nevoia de justificare doctrinar\ aacestor exalt\ri sistematice, se invoc\ vechierori [tiin]ifice, piese de muzeu reluate, a -daptate [i puse din nou `n circula]ie ca va -lori autentice. A[a a reap\rut vechiul steaggerm<strong>an</strong>, agitat cu frenezie `n momente decrispare na]ional\, – odinioar\ tineresc [ide culori agresive, iar azi mohorât [i o bo -Gustave Doré:sit de prea mult\ `ntrebuin]are: teoria ra -selor. Mai mult `nc\: pentru ca teoria s\ fieconform\ unei realit\]i etnice, poporul fi -losofiei [i al musicei [i-a purificat sângele,eliminând tot ce nu era ari<strong>an</strong>...S-a vorbit [i se vorbe[te cu `nd\r\tniciede „psihologii na]ionale“. Wundt a c\utatchiar s\ dea un temei [tiin]ific a[a-numiteiVölkerpsychologie. Intui]ia lui Gobineau,reaua credin]\ a unui pamfletar ca Chamberlainsau spiritul trufa[ de sistem al luiTreitscke, `nt\rite de ideile deformate [i e -xaltate ale lui Nietzsche, – au contribuit lacrearea legendei unei rase superioare, deun tip <strong>an</strong>tropologic [i etnic bine determinat[i chemat la cele mai `nalte destine.Cu acest spirit exaltat de sistem, nu vom`nainta nici cunoa[terea obiectiv\ a popoa -relor, nici apropierea dintre ele. Iat\ de ceproblema psihologiilor na]iona le se puneazi mai acut decât oricând.Documentele se adun\ numeroase [i a -desea contradictorii, `n suflete, `n arhive[i `n biblioteci. Este `nc\ unul din aspecte -le „literaturii comparate“, [i din cele maiCaricatur\ din ciclul<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“37
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241