<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“24Programul revistei~nsemn\rile ie[ene apar sub auspi ci i leAsocia]iei „Prietenii Universit\]ii“ dinIa[i. Ele vor preg\ti atmosfera pentru a -pari]ia unei reviste mari, care a fost pl\ -nuit\ [i pentru care Asocia]ia a ela boratun program de principii. Acel program,cum e [i firesc, `l adopt\m [i noi `n totul[i ni-l punem de la `nce pu tul acestei revisteca pe un `ndreptar de care vom c\ -uta tot timpul s\ ne ]inem.Ogrupare de intelectuali, `n ve -derea public\rii unei noi revisteliterare [i [tiin]ifice la Ia[i, arenevoie, `n primul rând, s\-[i l\mureasc\atitudinea fa]\ de chestiile literare [i pro -blemele timpului. C\rturarii au valoare`ntrucât se realizeaz\ ca individualit\]i. ~n -tr-o oper\ de colaborare `ns\ e nevoie s\se armonizeze `ntr-un program minimalde principii.O nou\ publica]ie ie[e<strong>an</strong>\ nu poatea vea, `n ceea ce prive[te chestiile litera -re, o alt\ conduit\ decât aceea pe careau urmat-o marile publica]ii ap\rute pâ -n\ acum `n acest centru cultural. Specificulna]ional [i limba popular\ trebuies\-[i urmeze valorificarea `n arta scris\.~mprejur\rile de dup\ marele r\zboi necer ast\zi s\ avem `n vedere unificareacultural\ a diverselor teritorii române[tiunite. O critic\ onest\, care s\ determi -ne [i `n mi[carea actual\ literar\ o scar\a valorilor, este de asemenea necesar\.Polemicele [i discu]iile, care au alune cat`n ultimul deceniu c\tre exprimare [i ati -tudine necivilizat\, ar fi de dorit s\-[i re -ia decen]a [i prestigiul intelectual.~n ceea ce prive[te problemele socia -le [i politice, atitudinea noastr\ cred c\ne este dictat\ imperios de func]iunea pecare breasla noastr\ o `ndepline[te [i a`ndeplinit-o `n toate timpurile [i oriun de.Oamenii care s-au dedicat c\r]ii `n gene -ral au fost exponen]ii ideilor generoase.Ei au `ndeplinit rolul de ferment al ame -lior\rii speciei um<strong>an</strong>e. Legându-se cu ge -nera]iile trecute [i cu cele viitoare, inte -lectualii de azi, `n ]ara noastr\, ca [i pre -decesorii no[tri de ieri, au datoria s\ ur -meze aceea[i directiv\, `n sensul câ[tig\ -rii culturii pentru cât mai mul]i, a form\ -rii unei o pinii publice, pe linia libert\]ilorcâ[ ti ga te `n veacul trecut, a parlamenta -ris mului, a ne`nc\tu[\rii vorbirii [i scrisului.Nu pu tem avea nici un fel de [ov\irefa]\ de obscur<strong>an</strong>tismul care se m<strong>an</strong>ifest\`n une le regiuni ale Europei. Nu putemaccep ta nici o form\ de dictatur\; nu pu -tem ac cepta nici o tendin]\ care ar `nvr\j -Gustave Doré:bi oamenii, clasele sociale [i popoarele; nupu tem accepta excesele interven]ionismu -lui de stat, care ar tinde s\ comprime li -bera dezvoltare [i m<strong>an</strong>ifestare a valorilorindividuale. Suntem deci pentru legi li beracceptate, pentru ordine [i legalitate, to -ler<strong>an</strong>]\ politic\ [i religioas\, p\strarea in -stitu]iilor actuale, pe care ar urma s\ leserveasc\ o genera]ie de mâine mai bu n\,mai onest\ [i mai con[tient\ decât cea deazi. Nu suferim din pricina institu]iilor ne -potrivite cu firea poporului nostru, ci dinpricina deficitului de caractere [i valorimorale.Lucrând pentru spirit [i pentru elibe -rare de <strong>an</strong>imalitate, ne facem adev\rat\datorie de oameni [i de cet\]eni.~nsemn\ri ie[ene(~nsemn\ri ie[ene, <strong>an</strong>ul I, <strong>nr</strong>. 1,1 i<strong>an</strong>uarie 1936)Gr\dinile TuileriesÎnsemn\ri ie[ene
N. I. PopaSpirit critic,gust, „rezisten]e“Sunt reac]iile instinctive ale unui or -g<strong>an</strong>ism care se ap\r\ contra inva -zi ei de elemente str\ine, presupused\un\toare. Instinct de conservare, `n ordineabiologic\, – gust, `n via]a artistic\(Voltaire `l compara cu gustul fiziologic, `n -s\rcinat s\ refuze ceea ce nu ne place), –sim] critic [i discern\mânt `n ordinea spiri -tual\; ele formeaz\, `ntr-un cuvânt, arm\ -tura unei vie]i `nchinate culturii.Dac\ natura p\c\tuie[te uneori prin ex -cese de precau]ii, spiritul critic poate gre[icu atât mai mult când, rezervat sau crispat`n fa]a nout\]ilor agresive, triaz\ [i refu z\st\ruitor tot ceea ce surprinde confortulde prinderilor vechi.Un exemplu. Fr<strong>an</strong>]a `[i are [i ea snobiiei, cultivând valorile actualit\]ii doar pentruprestigiul lor, de mod\. Are [i vizionari, tr\ -ind `ncorda]i spre n\luciri de viitor. ~ns\spiritul public fr<strong>an</strong>cez, critic, prin excelen ]\,este obsedat de nevoia de control sever alunui adev\rat filtru. El nu recunoa[te decâtceea ce apare evident sau deja statorni cit,`nsemnat de pecetea ve[niciei. Sim ]ul para -liz<strong>an</strong>t al ridicolului `l `ndep\rteaz\ deo po tri -v\ de suficien]a c<strong>an</strong>did\ a unui tân\r `n gâmfat[i de arog<strong>an</strong>]a imbecil\ a paveni tu lui.Dar tocmai aceast\ probitate intelectua -l\ excesiv\ condamn\ la oarecare inactua -litate: `n orice caz, `ntârzie. Este atributul popoarelorde veche tradi]ie, la care pl<strong>an</strong>u rileistorice, adânc `mplântate `n trecut, com<strong>an</strong> -d\ o judecat\ mai matur\, mai com ple x\,deci mai aspr\. Din oroare de dilet<strong>an</strong>tismsterp [i de superficialitate, poporul fr<strong>an</strong> cezevolueaz\ `ncet, adaptându-se doar cu su -Însemn\ri ie[eneferin]\ la formele noide via]\. Parisul, ulti -ma Aten\ a vremii noi,a condamnat „zgâ rie-norii“, jignitori pentrupeisajul armoni osal tradi]iei fr<strong>an</strong> ceze.Cu cât\ frenezie, `nschimb, a fost `mpân -zit Bucure[tiul cu a -se menea construc]ii!Fr<strong>an</strong>]a a excelat totdeauna, pân\ la sec -tarism, `n aceste „rezisten]e“, opuse idei lor[i formelor noi. Ea ]ine s\ `n]eleag\, `na -inte de a gusta. De aceea, a refuzat pe Ed -gar Poe, poet halucinat; l-a amendat peBaudelaire, cerându-i s\ se retracteze; s-asilit s\-[i asimileze pe Richard Wagner, de -ja refuzat o dat\, deformându-l laborios; [in-a acceptat, decât cu rezerve [i cu timpul,descoperirile lui Pasteur. Nu mai vorbescde oscila]iile criticei consacrate lui Freud!S-o recunoa[tem: aceast\ excesiv\ cu -min]enie este, `ntrucâtva, o comoditate intelectual\.Ea ascunde [i o oarecare lips\ de`ndr\zneal\: un spirit timorat. Poporul celmai democratic [i cel mai matur cet\]e ne[ -te ilustreaz\ pân\ la cruzime vorba mu[c\ -toare a lui Jules Romains, aplicat\ publi culuiunei s\li de teatru: spiritul public fr<strong>an</strong> -cez detest\ ini]iativa fa]\ de nout\]i.Dar ceea ce Fr<strong>an</strong>]a poate pierde `n va -lori de strict\ actualitate, o recâ[tig\ cu pri -sosin]\ `n g<strong>an</strong>a]ii de valori autentice.Dup\ deviza orgolioas\ a lui André Gide,ea nu urm\re[te s\ reu[easc\, ci s\ dure -ze. Fr<strong>an</strong>]a practic\ estetica duratei.Lec]ia aceasta, de eroism intelectual,este ea valabil\ [i pentru noi? N-a[ `ndr\z -ni s-o afirm f\r\ oarecare rezerve.Popor tân\r, se pare c\ suntem condamna]i,de `ns\[i `nfrigurarea noastr\ sprenou [i modern, la alte noi serii de experi -en]e amare: vom continua `nc\ s\ acep t\mmulte idei [i fapte, f\r\ un control riguros.Vom continua a fi `nc\ mult timp ]ara un des\ poat\ lucra, cel mai u[or [i la ad\ post deorice r\spunderi, acei Faux-Monna yeu rs,pe care `i denun]a André Gide. Dar, iar\[i,`nchegarea unor um<strong>an</strong>it\]i ale noastre, subunghiul c\rora s\ privim via ]a, cere timp [imaturitate. Se pare c\ deo camdat\ suntemprea gr\bi]i pentru a fi maturi.Ia[ul, centru al criticismului `n culturaromâneasc\, are `nc\ destul\ autoritatemoral\ pentru a relua curajos firul ini]iati -velor din trecut. El ne cere s\ „filtr\m“ se -ver monedele morale care circul\ cu dez -Gustave Doré:Vânz\torul de gazeteinvoltur\. Pentru aceasta, ne trebuiesc discipline[i um<strong>an</strong>it\]i. ~ntr-un moment ho t\ -râtor pentru orientarea destinelor culturiiromâne[ti, putem `nscrie `n `ndreptarul re -`n\l]\rii ie[ene acest triplu postulat al inte -ligen]ei lucide fr<strong>an</strong>ceze, odat\ `ns\ cu re -zervele [i amendamentele formulate: spi -rit critic, gust „rezisten]e“.(~nsemn\ri ie[ene, <strong>an</strong>ul I, <strong>nr</strong>. 1,1 i<strong>an</strong>uarie 1936)<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“25
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241