seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

la[i element al `mprejurimii pentru a-[i con -strui mediul s\u.{i `n lumea min]ii lucrurile se petrec lafel. Una [i aceea[i idee poate fi `ntrebu in -]at\ `n felurite chipuri, pentru a fi integra -t\ `ntr-un mediu spiritual sau altul. A[a ce -va se poate din pricin\ c\ elementele `m -prejurimii spirituale nu se asimileaz\ integral`n mediile pe care [i le construiesc di -feritele persoane. Mai ales la `nceputul for -m\ rii unei culturi, oamenii nu ab sorb de plinno]iunile cari au fost introduse `n `nconjurimealor inte lectual\. Ei le primesc numaicu un singur aspect, adesea deformat. A[ase fal[ific\ mentalit\]ile, infiltrân du-se `nele fragmente de idei, strâmb\turi de con cep -]ii [i leg\ turi fal[e de no]iuni. Me diul a cesta,a[a format, este foarte periculos, fi ind c\tot ce mai p\trunde `n el poar t\ co loarealui. Un cerc vi]ios se stabile[te: un mediufal[ fal[ific\ `nclin\rile [i gustu rile, cari vordetermina o selec]ie fal[\; iar se lec ]ia `nt\ -re[te caracterele mediului format. Din acestcerc d\un\tor nu avem alt\ sc\ pare decâtre`nnoind con tactul cu elemen tele fundamentaleale culturii, pentru a re vizui [i pen -tru a `ndrepta `n]elesul lor. Mai to]i (chiar[i cei cu o cultur\ superi oa r\) a vem `n me -diul nostru intelectual unele no ]iuni fal[e,altele necomplecte; dup\ cum avem [i une -le leg\turi nepotrivite. Pe toa te acestea tr e -buie s\ le descoperim [i s\ le `ndrept\m.Azi, tr\im `ntr-o vreme a marii viteze. To -tul se execut\ cu repeziciune; ni mic nu semai face pe r\gaz. Tot cu repe ziciune `[iconstruiesc oamenii [i mediul lor intelectual.Lectura se face grabnic; c\r ]ile se r\s -foiesc [i nu se mai recitesc niciodat\. Zia -rele se citesc nu mai la titluri: articolele seprezint\ min]ii numai prin con cluzii. Cine -matograful stabile[te ritmul reflec]iei noastre[i impresiile sunt venite a supra min]iicu iu]eal\ isteri c\. ~n asemenea condi]ii,elementele me diului intelectual nu p\strea -z\ contactul necesar pentru formarea u nuisistem. De aceea, tot ce in tr\ `n acest me -diu este ne ispr\vit. Pentru noi, cari nici m\ -car nu a vem o cultur\ con solidat\, vânzo -li rea asta instabil\ de no ]iuni, cu cari ar trebuis\ ne construim, fiecare, mediul nostruintelectual, este cu totul d\ un\toare. Suntemo bliga]i astfel s\ r\mâ nem numai la o`m prejurime intelectual\ [i s\ nu ajun gemla un adev\rat mediu. {i `nc\: o `m pre ju ri -me, la trecerea sa spre mediu, fa]\ de ca -re nu suntem indiferen]i, fa]\ de care reac -]io n\m. Nu e deloc primej dioa s\ o bi blio te -c\ pentru un ne[tiutor de carte, dar ea estegrozav\ pentru unul ca re a bia [tie silabisi -rea. Pentru pri mul, ea nu constituie e le mentcomponent al unui me diu intelectual; pentrual doilea, ea contri buie la formarea u -Gustave Doré:nui mediu fal[, `n care se va pier de indivi -dul [i cu care se va a me nin]a societatea.~n lumina acestor idei, se arat\ pentrunoi o concluzie extrem de important\: s\ne silim, printr-un contact repe tat [i sus ]i -nut cu no]iunile fun damentale ale culturii,s\ tre- cem din faza de simpl\ „`m preju ra -re“ intelectual\ (`n ca re ne g\sim) spre a -ceea de „mediu“, `n care s\ se poat\ con -solida `nclin\rile noastre naturale pentrudefinirea unui caracter.(~nsemn\ri ie[ene, anul I,nr. 13-14, 15 iulie 1936)Din ciclul Via]a `n or\[elul de provincieantologie „Însemnãri ieşene“Însemn\ri ie[ene45