delicatese culturale ∙ delicate78uimind auditorii [i cî[tigându-[i astfel existen]a. Derivat din r\ d\ cina QWM,care exprim\ no]iunea unei mi[c\ri de ridicare în vederea deplas\rii ori împliniriiunei ac]iuni, cuvântul apare în evolu]ia sa sem<strong>an</strong> tic\ mai întâi ca „locde stat în picioare”, „[edere”, „sfat de trib”, „adu nare de în]elep]i”, „fapt\de vitejie”, „lupt\” (în poezia preislamic\ [i în Cor<strong>an</strong>), apoi ca „predic\ pioa -s\” în epoca omeyad\, „discurs popular” ]inut de un cer[etor pentru a-i distrape nobilii boga]i (la Al- ahiz) [i, în fine, „sobor de curteni [i înv\]a]i”, înfa]a c\rora era recitat noul gen li terar (adun\rile de acest tip au constituitdintotdeauna o tendin]\ a Orientului Apropiat). În]elesul actual, cel de poves -tire în proz\ rimat\ [i rit mat\, având drept erou un personaj picaresc, pares\ se datoreze lui Al- Hamad<strong>an</strong>i.10Cuvânt arab sugerând accade<strong>an</strong>ul „extaz” [i ebraicul „incon [ti en ]\”,folosit ini]ial pentru mugetul monoton al c\milei sau gânguritul porumbeilor,desemnând apoi matricea stilistic\ a oracolelor. Ca [i metrul rağaz, prozarimat\ [i ritmat\ e o str\veche „specialitate” arab\, deve nind cu timpul, maiales începând cu secolul al IX-lea, indispensa bil\ pro zei oratorice.11Cf. Ibn al-Muqaffa‘, Micul [i marele tratat de adab, în Grete Tart ler,In]elepciunea arab\, edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\, Bucure[ti, Po li rom2002, pp.226-238. Atât „micul“ cât [i „marele tratat de adab“ (în acestcaz am tradus adab prin „bun\-înv\]\tur\”) sunt tratate de mo ral\ [i de„în]elepciune politic\”, menite în primul rând educa]iei regilor [i valiilor.Gustave Doré:De venite celebre pentru frumuse]ea stilului, pentru frazele „bal<strong>an</strong>sate“, pentruîmbinarea prozei autentice cu sağ‘-ul rimat [i ritmat, pentru avântul retoric[i limpezimea expresiei, cele dou\ tratate stau la temelia prozei arabeliterare clasice.12Cf. Ibn al-Muqaffa‘, Kalila [i Dimna, în Grete Tartler, In]elepciu neaarab\, ed.cit., pp. 239-246. Fabulele celor „Cinci discursuri“ (P<strong>an</strong>cha t<strong>an</strong> -tra), scrise în secolul al IV-lea pentru în]elep]irea prin]ilor, au fost tradusepeste câteva secole în pehlevi, peste alte trei secole în a ra b\, o rescriere alui Ibn al-Muqaffa‘ pentru uzul curtenilor [i func]ionari lor, devenind atât depopular\. încât a intrat în folclorul musulm<strong>an</strong>. Va ri<strong>an</strong>ta sa a ajuns s\ fie tra -dus\ în secolul al X<strong>III</strong>-lea în Sp<strong>an</strong>ia [i ulterior în Italia, iar apoi în greac\,latin\, slava veche, germ<strong>an</strong>\ (intrând astfel [i în basmele lui Grimm), [.a.Pe linie oriental\, textul lui Ibn al-Mu qaf fa‘, cu modific\ri, versific\ri, restrângerisau amplific\ri a fost tradus în turc\, siriac\, pers<strong>an</strong>\, jav<strong>an</strong>ez\,si amez\ [i chiar în Hindi, în secolul al XIX-lea, închizând astfel cercul.13Cf. Al-Hamad<strong>an</strong>i, Al-Hariri, {ez\tori arabe (30 de maqamat), <strong>an</strong> to -logare, traducere, studiu introductiv, note [i comentarii de Grete Tart ler,Univers, Bucure[ti 1981.14Cf. Al- ahiz, Tratat despre zgârci]i, traducere, studiu introductiv,note [i comentarii, indice de nume proprii de Grete Tartler, Univers, 1985.15Cf. Mircea Anghelescu, Literatura român\ [i Orientul, ed.cit., p.25Ilustra]ie la Garg<strong>an</strong>tua [i P<strong>an</strong>tagruel de RabelaisÎnsemn\ri ie[ene
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Concessus hamad<strong>an</strong>ensis vulge dicti Badi’ az-Zam<strong>an</strong>, citat de R. Blachère în Analecta (Étude sém<strong>an</strong>tique sur le nommaqama) Damasc, 1795, p. 61.17Silvestre de Sacy, Maqamat al-Hariri, Paris, 1847-1853.18Cf. R. Blachère, „Analecta”, Le classicisme d<strong>an</strong>s la littérature a -rabe (Culegere de studii. Clasicismul în literatura arab\), Damasc 1975,p.16919Cf. Antonino Pagliari, Aless<strong>an</strong>dro Baus<strong>an</strong>i, Storia della lette ra tu rapersi<strong>an</strong>a, Mil<strong>an</strong>o, 1960, p. 803.20Ibn Al-Muqaffa‘ în Mic tratat de adab, cf. Grete Tartler, In]elepciu -nea arab\, ed.cit., p. 227.21Cf. Gaston Wiet, Introduction à la littérature arabe, Paris, 1966, p. 175.22Anton P<strong>an</strong>n, Povestea vorbii [i alte scrieri, culegere, texte, note,tablou bio-bibliografic de I.Fischer, Editura Tineretului, 1963, pp. 75-83.23Cf. Al-Hamad<strong>an</strong>i, Maqama leului, în {ez\tori arabe, ed.cit., pp. 58-63.24Cf. Al-Hariri, Maqama dinarilor, op.cit., pp. 82-85.25Cf. Al-Hariri, Maqama kufit\, op.cit., pp. 91-95. Desigur, exist\ [i opovestioar\ nastratini<strong>an</strong>\ în care eroul pl\te[te cu sunetul galbenilor mirosulunei fripturi.26Cf. Al-Hariri, Maqama alex<strong>an</strong>drit\, op.cit., pp. 96-101.27Cf. Anton P<strong>an</strong>n, op.cit., p. 35.Însemn\ri ie[eneIlustra]ie la Garg<strong>an</strong>tua [i P<strong>an</strong>tagruel de Rabelais28Cf. Al-Hariri, Maqama cimiliturii, op. cit., pp. 106-112.29Cf. Nadia Anghelescu, Identitatea arab\. Istorie, limb\, cultur\.Ia[i, Polirom, 2009, p. 71.30Cf. Al-Hariri, Precuvântare, op.cit., p. 74.31Anton P<strong>an</strong>n, Pilde [i istorioare, ed.cit., p. 64.32Idem, p. 74.33Cf. Al-Zamahšari, Cartea colierelor de aur, în Grete Tartler, In ]e lep -ciunea arab\, ed.cit., pp. 168-196. Purtând subtitlul „mici sfaturi”, acestepilde, tâlcuri, ziceri, predici [i discursuri ale unuia dintre cei mai prolifici autoridin sec. VI dup\ hegira au devenit o carte de c\p\tâi a mu‘tazili]ilor,prin propov\duirea ali<strong>an</strong>]ei dintre [tiin]\ [i ra]iune, a e liber\rii con[tiin]eide dogm\, a demnit\]ii um<strong>an</strong>e, a responsabilit\]ii în v\]atului fa]\ de scrierilesale, a datoriei de a face lumea mai bun\ [i prin [tiin]\ [i literatur\. Formaconcis\, rimat\ [i ritmat\ a acestor alocu]iuni morale, stilul elevat, împo do -bit cu expresii rare, cu aluzii la poezia clasic\ [i la tradi]ii, la proverbele cu -rente, perfec]iunea frazelor bal<strong>an</strong>sate, a paronomaselor [i ason<strong>an</strong>]elor auf\cut din Coliere unul dintre cele mai studiate [i recitate „m<strong>an</strong>uale“ de etic\.34Eugen Simion, Diminea]a poe]ilor. Eseu despre începuturile po -eziei române. Postfa]\ de Valeriu Cristea. Edi]ia a IV-a rev\zut\ [i a d\ugit\,Polirom, 2008, p. 336.35Al- ahiz, Tratat despre zgârci]i, ed.cit., p. 25.36Cf. Tudor Vi<strong>an</strong>u, Anton P<strong>an</strong>n, 1955, în Anton P<strong>an</strong>n, op.cit., p. 244.delicatese culturale ∙ delicate79
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12:
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14:
M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16:
A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18:
Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20:
cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22:
din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24:
Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26:
sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28:
N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241