polemici aproape cordiale ∙ poGustave Doré:deal c\rora nu li s-au acordat acelea[i drep -turi civile [i administrative ca celor cu careei tr\iau împreun\ pe acela[i p\mânt, Sa -[ii, Secuii [i Ungurii. Sunt, cu toate acestea,greu de „crezut“ [i de „asimilat“ aceleacte de barbarie sub-um<strong>an</strong>\ care s-au petrecutîn „trenul moldove<strong>an</strong>“, descris cu a -tâta pregn<strong>an</strong>]\ de Malaparte în Kaput, sauororile acelei toamne bucure[tene, ’941,în închisoarea din Jilava. Ca [i în cartiere -Ilustra]ie la Don Quijote de Cerv<strong>an</strong>tesle evreie[ti din Bucure[ti [i Ia[i. De aceea,oricât am încerca s\ privim [i dintr-un „altunghi“ aceast\ „mi[care“, contemplând cucalm [i aten]ie idealurile ei, „noutatea“ eiîn pl<strong>an</strong>urile istoriei na]ionale, trebuie s\lupt\m de fiecare dat\ cu „repulsia“ în fa]acrimei, de care vorbeam mai sus, crimaca re se amestec\ [i s-a amestecat teribil [iinum<strong>an</strong> în toate mi[c\rile politice ale seco -lului trecut. Pân\ dincolo de al doilea r\z -boi, întinând, calomniind [i condamnând,în fapt, un secol care trebuia s\ fie unul al„nout\]ii“ – dar nu celei demonice! – al in -ven]iei [i surprizei –, dar nu al provoc\riifirii um<strong>an</strong>e de a scoate la suprafa]\ zgura[i frustrarea bestial\! – un secol al victorieispiritului. Care... spirit? Cel care, în loc s\uneasc\ semin]iile, le separ\ cu violen]\,s\rb\torind, în formele unui trib amazonicsau fidji<strong>an</strong>, dar f\r\ naivitatea acestora,„diferen]a“ [i f\când din ea un principiu„luminos“, „revelat“? Spiritul „p\mântului“[i al „sângelui“? Blut und Boden?Da, ca [i nazi[tii, legionarii au s\rb\to -rit acest „spirit al p\mântului“ în for me lediverse ale „cultului satului“, ale istoriei [itradi]iei sale, ce trebuiau conservate [i absolutizate.„Eu cred c\ ve[nicia s-a n\scutla sat“ sau „Coco[i apocaliptici tot strig\peste satul românesc“, scria Blaga în acei<strong>an</strong>i, foarte aproape – dar din fericire nu „în -rolat" ca al]i colegi ai s\i, eminen]i, în mi[ -care! – de ceea ce s-a numit „autohto nism“sau prin mult discutata sa teorie a sensuluiistoriei „la Români“ – de parc\ de la înce -puturi am fi fost o na]ie [i un singur po por!– ceea ce s-a numit „boicotul istoriei“. Noine-am salvat, spune pe scurt aceast\ teo -rie, spre deosebire de alte na]ii, unele careau disp\rut ca atare, nu prin agresivitate sauac]iune, prin lupt\, ci prin pasivitate. Ne-asalvat, deci, „in-ac]iunea" [i, în roma nul s\upostum, splendid în construc]ia [i în crea -]ia post-rom<strong>an</strong>tic\ a personajelor sale, Lun -trea lui Charon, Blaga î[i aplic\ teoria„pe viu“: cu nota]ii direct autobio gra fi ce,ne descrie înaintarea trupelor bol [evice, ru -se[ti, în Ardeal, în acel cunoscut „spa]iu mi -oritic“, ca [i retragerea, s\-i zi cem tacti c\sau instinctiv\ – conform te oriei boicotuluiistoriei! – a celor refugia]i, intelectuali maiales, fugi]i din calea r\zbo iului, din Cluj [ialte ora[e mari, mereu mai sus, pe v\i [i pecoastele mun]ilor. În timp ce „jos“ se mi[-cau, înaintau [i uruiau camio<strong>an</strong>ele [i t<strong>an</strong>cu -rile unei alte armate de invadatori, veni]i dedata aceasta, cum s-a v\zut mai târziu, de[idestul de iute, to tu[i [i cu un ciudat „mesaj56Însemn\ri ie[ene
um<strong>an</strong>istic“. Un ciudat me saj, o spuneam,deoarece el nu ascundea îndemnul la discriminareaspr\, s\lbatic\ [i la crim\.Nu, eu nu cred în teoria „supravie]ui -rii“ noastre prin fug\, retragere, pasivita -te, boicot al istoriei, precum Luci<strong>an</strong> Blaga,Gustave Doré:un uria[ al literei [i gândului românesc, u -nul din modelele mele [i ale noastre de exis -ten]\ [i crea]ie. A[a cum nu cred în Mi o-ri]a, dincolo de metafora atr\g\toare acosmiciz\rii mor]ii pe care o con]ine, ca obalad\ „tipic\“ sau „emblematic\“ a noas -Ilustra]ie la Don Quijote de Cerv<strong>an</strong>testr\. Ea arat\ [i laud\, cu mijloacele artei,înc\ o dat\, discriminarea regional\ – doiciob<strong>an</strong>i, unul ungure<strong>an</strong>, adic\ ardele<strong>an</strong> [ialtul moldove<strong>an</strong>, îl asasineaz\ pe cel vrân -ce<strong>an</strong>! - dar, mai presus de orice, ni se su -gereaz\, de fapt, un fel de blestem al fiin -]ei noastre istorice, aceea de a fi „n\scut\pentru a fi victim\“. N\scut\ pentru a sesupune f\r\ crâcnire robiei [i bunului placbarbar al altora, suferin]\ [i „blestem“ dincare, ni se promite în aceast\ poezioar\sti lizat\ de un boier, de Vasile Alecs<strong>an</strong>dri,vom putea extrage o s\rb\toare [i o s\r b\ -torire cosmic\.Nu, eu tân\rul care am fost – [i maisunt înc\, în unele ceasuri fericite, de cre -a]ie, de „acord cu existen]a“ în sensul înaltnietzschei<strong>an</strong>! – am vituperat mereu cu ex -ces de gesturi [i argumente în fa]a prietenilormei de atunci, munteni, un Matei, unNichita, contra acestei cu adev\rat splendidemostre de genial folclor literar, vrândmai ales s\-i conving – pe ei, dar [i pe mi -ne, poate, în primul rând! – c\ noi, Ro mâ -nii, nu suntem f\cu]i [i n\scu]i pentru a fivictime, eterne [i supuse, aproape oricui nise arat\ în cale. Chiar dac\ aceast\ con -vingere se opune în esen]\ [i cre[tinismului,în fiin]a [i întreaga sa ideologie. Nu,a mintindu-l înc\ o dat\ pe un alt maestrual meu, pe Nietzsche, nu voi merge atâtde departe încât s\ neg religia cre[tin\ [imarea ei tradi]ie, ca [i însemn\tatea ei devreo dou\ milenii; nu intru aici în detalii,dar, ca [i filozoful neam], m\ opun mut\riidin via]a aceasta, a noastr\, singura real\,a norocului, a „mântuirii“ sau a „salv\rii“într-o alt\ existen]\, ce ]ine de domeniul o -niricului, al extazului mistic sau al unei spe -r<strong>an</strong>]e ce uneori se învecineaz\ cu dispera -rea cea mai goal\.Nu, norocul nostru este aici [i, în acestsens, existen]a noastr\ este un dar real,un fel de miracol pentru acei ochi care auputerea [i calmul de a o contempla, în a -cele ore când fiin]a nu e lovit\ sau [ocat\de atâtea „absurduri“ ale firii [i lumii. Sauale propriei perso<strong>an</strong>e, chiar.polemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene57
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241