<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“Gustave Doré:spirit [i locuri de `ntâlnire ale for]ekor inte -lectuale din tot ce avem mai bun. Oriceconfusie `n aceast\ privin]\ e d\un\toare,orice dispersiune e o sl\bire [i orice divisa -re este o crea]ie de disorient\ri.De Academia Român\ se leag\ o bu n\parte din rena[terea intelectual\ a ]\rilorromâne[ti [i consacrarea ideii de unitatena]ional\. De [aptezeci de <strong>an</strong>i de când este`n fiin]\, ea a cuprins `n sânul s\u persona -lit\]i din toate provinciile, cari, `nc\ `na in -te de unirea politic\, s-au g\sit unite `n e -forturile spirituale. Ea [i-a creat o puteresimbolic\, a c\rei influen]\ se simte `n cercurileintelectuale. Prestigiul ei nu trebuieatins `n nici un chip, dac\ ]inem s\ `nt\rimfor]ele de coeziune ale societ\]ei noastrecultivate.~n calitate de biolog, `ns\, m\ pot `n tre -ba [i m\ `ntreb chiar: nu au cumva [i insti -Caricatur\ din ciclul Menajeria parizi<strong>an</strong>\tutele acestea o via]\ care se poate s\ a -jung\ odat\ la termen? Nu se desfiin]eaz\Academiile niciodat\?Avem un exemplu dat tot de AcademiaFr<strong>an</strong>cez\. ~n timpul marei revolu]ii, ea afost suprimat\ `n 1793, pentru a fi apoiref\cut\ sub numele de Institut de Fr<strong>an</strong>ce`n 1795. Vina ei era „d’avoir été protégépar les rois et de les en avoir remerciés“.Aceast\ institu]ie ap\rea astfel ca o forma -]iune din vechiul regim [i noul regim, revo -lu]ionar, nu o putea tolera. ~ncetul cu `n cetul`ns\, Institutul a redevenit aproape ce -ea ce fusese alt\dat\ Academia Fr<strong>an</strong>cez\.Numai motive de acest ordin ar putea`ndrept\]i o `ncercare sincer\ de a subpl<strong>an</strong>taAcademia Român\ prin alte Aca -demii. Numai `n caz când org<strong>an</strong>izatorii A -socia]iei [tiin]ifice, de care vorbim, cred c\trebuie[te schimbat regimul politico-socialde azi al României prin altul, numai atuncis-ar `n]elege ac]iunea lor de sl\bire [i de `n -locuire a Academiei noastre na]ionale.Academia Român\, `nfiin]at\ de regeleCarol I [i cinstit\ printr-o deosebit\ protec -]ie de de Ferdin<strong>an</strong>d I, este strâns legat\ deregalitate. Ea are la noi rolul pe care l-a a -vut Academia Fr<strong>an</strong>cez\ `n vechiul regim alFr<strong>an</strong>]ei. Dac\ promotorii unei noi academiisocotesc c\ a sosit vremea s\ schim -b\m ordinea politic\ [i social\ a ]\rii noas -tre, atunci s-ar explica dorin]a lor de a sl\ -bi institu]iile noastre tradi]ionale. Noi credemc\ n-a sosit asemenea vreme [i c\, `nloc de a `ncerca d\râm\ri de institu]ii, prinbagatelizarea lor, avem nevoie azi mai multdecât oricând s\ consolid\m pe acele caresunt [i au un trecut `ndep\rtat. Dar cu astaintr\m `n examinarea scurt\ a acelei mentalit\]ipostbelice, de care pomeneam la`nceputul acestui articol.Mentalitatea de dup\ r\zboi este (`nc\[i pân\ azi) o mentalitate revolu]ionar\.Atât acei cari vor democratiz\ri exagerate,cât [i acei cari doresc ordine impus\, sunt`nsufle]i]i de acela[i spirit de nesupunere.Fiecare vrea s\ `nceap\ lumea de la el. Nimeninu vrea s\ recunoasc\ autoritatea; [icei cari nu pot dezvolta <strong>an</strong>arhia `n acte opreg\tesc `n suflete. Sub diferite pretexte,oamenii `[i rezerv\ dreptul de a face explo -zie oricând [i `mpotriva a orice. Chiar ceimai declara]i partiz<strong>an</strong>i ai ordinei cultiv\ `nintimitatea lor germenii neascult\rii [i aineconsim]irii. Din pricina acestor tendin]i,`ntre]inute subtil, nimic nu pare sigur `n via -]a noastr\ actual\ [i totul pare supus nu u -nei schimb\ri lente (ca `ntr-o alc\tuire s\ n\-toas\), ci neprev\zutului care se joac\ `n sal -turi. Din acest isvor spiritual `[i trag originaamenin]\rile cu tr<strong>an</strong>sformarea principial\a Statului, desordinele [colare (dup\ caristuden]ii ar vrea s\ conduc\ pe profesori),`mbluzeala tinerilor peste b\trâni (a c\ror`nc\p\]ânare de a mai tr\i `i sup\r\) [i ten -din]a de a decide `n toate cele cu glasul str\ -zei. Tot din a[a ceva iese [i dorin]a de a sl\ biAcademia Român\ prin `nfiin]area altora.32Însemn\ri ie[ene
Academia Român\, dup\ cum spune unjurist cunosc\tor al statutelor „este de po zi -tara oficial\ a patrimoniului na]ional decultur\... ea este o institu]ie de drept pu -blic [i de]ine `n aceast\ calitate o partedin suver<strong>an</strong>itatea Statului, cedat\ ei <strong>an</strong>u -me prin legi“. Ei bine, uneltitorii `mpotrivaacestei institu]ii fac de fapt o lucrare <strong>an</strong>ar -hi c\, c\u tând s\ stabileasc\ principiul discredit\riiorg<strong>an</strong>izate (prin confusie [i altemijloace) a institu]iilor legale. Opera lor nuGustave Doré:se deo se be[te deloc de aceea a unor asocia -]ii cari ar preconiza schimbarea formei po -litice a Statului sau ar vrea s\ modifice re -ligia do min<strong>an</strong>t\. Dac\ `ncercarea de sl\ -bi re a A cademiei ar reu[i, ea ar constituiun exem plu pentru minarea [i a altor institu]ii[i, desigur, acela[i joc s-ar putea re -`ncepe cu noile crea]ii. Pentru ce ar fi maitemeinice noile Academii, la alc\tuirea c\ -rora nici m\car atâtea genera]ii nu se iaucâte se luaser\ la formarea celei vechi?Caricatur\ din ciclul Englezii la ParisMai grav ni se pare nou\, `n acest caz,c\ cei cari vor s\ atace Academia sunt con -[tien]i de opera distructiv\ pe care o `n -cearc\. Ei nu sunt la prima ac]iune de a -cest fel. ~n Bucure[ti este o „Societate de{tiin]e“ `nfiin]at\ de Istrati [i care a ajunsla al patruzeci [i patrulea <strong>an</strong> de existen]\.Ei bine, `n loc s\ vie `n aceast\ asocia]iefaimoas\, aceia[i oameni, cari azi vor o no -u\ Academie, au `nfiin]at alta: „SocietateaNaturali[tilor din România“, din care, `ndecurs de aproape cincisprezece <strong>an</strong>i, nu aie[it nimic de valoare. Acela[i spirit de m\ -cinare a autorit\]ii [i acolo, ca [i aici; ace -ea[i dorin]\ de a `nlocui, printr-o alc\tuireproblematic\, una veche, a c\rei valoareeste incontestabil\.Tendin]a distructiv\ [i incorect\ a celorcari vor o nou\ Academie de {tiin]e se ve dedin dorin]a neclintit\ de a-[i `nsu[i titlul de„Academie“. Dac\, ge[i]i fiind, ar fi de bu -n\ credin]\, ei n-ar ]ine atâta de mult la titlu;s-ar mul]\mi cu Asocia]ia `n sine [i cu fap -tele pe cari ar fi `n stare s\ le `ndepli neas -c\ `n domeniul [tiin]elor. Dar un r\u t\ciosar putea spune c\ ei au nevoie de o confu -sie, `n n\dejdea unor acapar\ri de privilegii.Din urm\rirea `ntregului proces, a[a -dar, oricine poate trage concluzia cea dreap -t\: avem de a face, `n acest caz, cu orga -niza]ia unor preten]ii nejustificate, puse `n -tr-o form\ <strong>an</strong>arhic\, care sl\be[te ideea deunitate a institu]iilor noastre supreme. {inu `ncape `ndoial\ c\ justi]ia nu va tolera`ntronarea „bol[evismului academic“.Interes<strong>an</strong>t\ pare pozi]ia Ministrului deInstruc]ie, care este membru de onoare laAcademia Român\ [i pre[edinte la „Aca -demia de {tiin]e din România“. Nou\ nune vine a crede c\ el ar putea sta la `ndo -ial\ cu cine s\ r\mâie!Cu „bol[evicii“ ori cu oamenii de ordi ne?Cu tradi]ia ori cu revolu]ia?Cu autoritatea ori cu nesupunerea?Cu legea ori cu c\lcarea de lege?(~nsemn\ri ie[ene, <strong>an</strong>ul I, <strong>nr</strong>. 5,1 martie 1936)<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“Însemn\ri ie[ene33
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241