seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

antologie „Însemnãri ieşene“38ispititoare. Scrisori, memorii, `nsemn\ride c\l\torie, eseuri, tipuri etnice transpuseca tipuri literare, fapte istorice, evoc\ri nos -talgice de atmosfere, apologii [i pamflete– iat\ atâtea materiale pentru psihologiaunui popor. Dar nu toate sunt de aceea[iimportan]\; nu toate ofer\ aceea[i garan -]ie. O pruden]\ elementar\ ne impune s\pretindem acestor m\rturii sinceritate [ioarecare obiectivitate, când ele privesc sufletulna]ional, – bun\ credin]\ [i senin\ta -te, când `nf\]i[eaz\ popoare str\ine sau neprietene;`n fine, intui]ie, experien]\ larg\cosmopolit\ [i capacitate de adaptare.De aceea apreciem ascu]imea nemi loa -s\ de spirit cu care Voltaire, Jules Renardsau Anatole France au privit pe francezi;iat\ de ce revela]iile lui Heine asupra germanilorle g\sim ast\zi mai actuale decâtoricând. Tot astfel, folosim paginile unorVoltaire, Boutmy, Jacques Bardoux, Caza -mian sau André Maurois despre englezi;– operile lui Curtius, Sieburg, Barrett Wen -Gustave Doré:dell sau Leo Ferrero despre francezi; `n -semn\rile din Italia ale lui Stendhal „mila -nezul“, Paul-Louis Courier, Gabriel Faure;viziunile `nsorite spaniole, oferite de ProsperMérimée, Gautier, Blasco Ibanez, Mau -rice Barrès sau Montherlant; `ncerc\rile de„psihologie comparat\“ ale unui A. Fouillée,S. de Madariaga [i Valéery-Larbaud,sau „analiza spectral\“ a Europei, tentat\de Kayserling.Sim]im `n aceste pagini, `nfiorate devia]a autentic\, str\dania unor spirite ml\ -dioase de a `n]elege o alt\ mentalitate, dea o deslu[i [i a o traduce `n valori proprii.Câte experien]e [i dibuiri stângace au trebuit,pân\ s\ se poat\ ajunge la aceast\ re -lativ\ `n]elegere! Care-i c\l\torul venit `n -tr-o ]ar\ str\in\, f\r\ s\ poarte pecetea a -celei tipice deforma]ii na]ionale, mergândadesea pân\ la miopie intelectual\? Câ]i dinei se pot libera de prejudec\]i [i de ti ra niacli[eelor de judecat\, `n care ]ara str\ b\tu -t\ pare `nchis\ pentru totdeauna? Dar legen -Caricatur\ din ciclul Scheciuri grote[ti: Corul vân\torilorda, durabil\ de[i absurd\, care se ]ese `n ju -rul tipurilor na]ionale? Ceea ce psihologulMaurice Halbwachs nume[te „Cadrele socialeale memoriei“, constituie tocmai a ceas -t\ serie de planuri [i prisme deformante, carene impun tiranic anumite viziuni [i anu -mite reac]ii.Paul Hazard a schi]at sugestiva istoriea cuvântului cosmopolit (Mélanges Bal den -sperger, tome I). Progresele acestui „cuvântde civiliza]ie“ a[a de caracteristic ur meaz\bine, ca cuprins [i r\spândire, linia labori -oas\ a unei `ntregi educa]ii a spiritului european.A[a Voltaire, `n Lettres philoso -phiques, era prea francez pentru a-[i asi -mi la f\r\ erori formele de gândire ale Angliei.M-me de Staël comite gre[eli mari `nreportajul a[a de ascu]it [i viu din De l’Al -lemagne; de dragul analogiei cu Fran]a [idintr-un fel de neputin]\ de-a face corp cutradi]iile spiritualit\]ii germane, – ea sacri -fic\ nuan]a [i elementul na]ional ireducti -bil. Nu mai vorbesc de Taine, care se du cea`n Anglia pe r\stimpuri scur -te pentru ... a verifica doarinduc]ii livre[ti!Câ]i nu s-au mul]umit s\proiecteze `n realit\]ile str\ i -ne cunoscute legende curen -te [i mituri deja populare!Cum s-ar expli ca naivitatealui Renan, `ncrez\tor pân\la 1870 `n generozitatea i -deologiei germane! Câ]i al -]ii n-au luat manifest\ri tem -porare [i sporadice drept re -alit\]i adânci [i dura bi le! {iaceasta `ntr-o epoc\ de anchete`m pinse st\ruitor `ntoate col]urile Europei de b\ -trâna Revue des Deux-Mon -des, al c\ rei director, Buloz,`n]elesese valoarea docu men -tului viu, tr\it [i cules direct.Dar nu avem decât s\confrunt\m m\r turiile ulti -melor decenii asupra Rusi -ei Sovietice sau asupra Sta -Însemn\ri ie[ene