nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordia4Din noudespre revistele literareSe deplânge, deja de amar de <strong>an</strong>i,soarta, prin sine ingrat\, a revistelorliterare, mereu mai închise,speciali[tii scriind „cifrat”, pentru un cerctot mai restrâns de apropia]i. Un soi decoresponden]\ intim\ în cerc u[or l\rgit.La ce bun revistele literare e o întrebarela fel de zadarnic\ [i de alintat\ ca [i, s\zi cem, la ce bun s\ mai respir\m. Un r\s -puns foarte dur – c\ci import<strong>an</strong>]a [i ros -turile sunt, printre muritorii de meserie cesuntem, nu realit\]i de beton, ci construc -te „în ciuda”, cu atât mai frumoase în fra -gilitatea lor – ar fi: la nimic!Înainte de a încerca un r\spuns mainu<strong>an</strong>]at, atrag aten]ia asupra consistentuluidosar „Presa cultural\” din revista cluje<strong>an</strong>\Verso (num\rul din noiembrie 2010,moderator: Luigi Bambulea). Au r\spunsscriitori dedica]i unor reviste literare contempor<strong>an</strong>e.Re]in aici, cu titlul de invita]iela lectur\ [i medita]ie, doar câteva crâmpeiela spiritul c\rora subscriu: „O revist\e import<strong>an</strong>t\ în m\sura în care asigur\, pelâng\ metabolismul cultural normal, [i odirec]ie cultural\” (Marta Petreu); „Suntemo cultur\ literaturo-centrist\, precumtoate cele vecine nou\. Inclusiv cea rus\.Pentru noi, literatura e mai mult decât înOccident, o oper\ de art\, o crea]ie princu vânt, prin expresia unic\. Este un instru -ment identitar na]ional, poate cel mai import<strong>an</strong>t.”(Vasile D<strong>an</strong>); „Internetul este o[<strong>an</strong>s\ pentru revista literar\ de a p\trundela acel public care nu mai are obiceiul dea merge s\pt\mânal la chio[c, pentru a-[icump\ra publica]ia cultural\ preferat\. […]La noi, e pu]in altfel: presa cultural\ e maicurând o expresie a protestului, a rezisten -]ei [i a refuzului de a capitula ale unei elitecare se pretinde – [i este, de ce s\ fim i -pocri]i – adev\rata reprezent<strong>an</strong>t\ a na]iu -nii.” (R\zv<strong>an</strong> Voncu); „Presa cultural\ îngeneral ar trebui, simplificând, s\ aib\ treifunc]ii de baz\: de reflectare a unei reali -t\]i culturale (în sensul de preluare-informa -re), de comentare [i gestionare inter pretativ-<strong>an</strong>alitic\a realit\]ii culturale (în sensulform\rii, al unghiului de refrac]ie mare),de provocare a realit\]ii culturale (în sensulde creare, aport de fenomen cultural)”(Adri<strong>an</strong>a Teodorescu); „Presa cultural\ vatr<strong>an</strong>scende domeniul snobismului [i va devenio necesitate sau va fisuperflu\ (ca s\ nu fiu a -tât de radical\ [i s\ formulezo sen tin]\ de tipulnu va mai fi deloc). Artrebui ca lumea s\ aib\,într-adev\r, nevoie de ast -fel de surse de informarecredibile. S\ simt\ absen -]a lor ca pe o caren]\. Ce -re rea ar genera oferte ca -litativ superioare celor dis -ponibile la ora actual\.M\ tem, îns\, c\ lucrurilevor sta diferit. Nu pot fioptimis t\” (Olga {tef<strong>an</strong>);„Privind de foar te de sus [ide foarte de departe, ar figreu de spus c\ r\mâneceva cât-de-cât valabil orim\ car pertinent din pro -iectul cultural al vreu neipublica]ii culturale din ultimeledecenii (dou\, s\ zi -cem), dar apari]ia inter netului,cu a sa memorie [icu a lui o fer t\ de ubicuita -te, cu posibilit\]ile de a «posta» publica ]ia,de a interfera cu cititorii […] d\ m\car[<strong>an</strong>sa ca, pe viitor, cel interesat […] s\ ai -b\ la îndemân\ «material» de studiu maigeneros decât biblioteca clasic\” (Io<strong>an</strong> Mol -dov<strong>an</strong>); „M\ bazez pe o experien]\ de stu -diu (dar [i de via]\) care mi-a probat, prinexemplul B<strong>an</strong>atului, c\ faptul cultural scris,chiar [i extrem de modest, a avut repercu -siuni civilizatorii notabile, cu prec\dere înmediul rural sau al micilor a[ez\ri urb<strong>an</strong>e[…] Accesul prin internet la majoritatea re -vistelor nu poate fi decât salutar sub aspectuldifuz\rii” (Adri<strong>an</strong>a Babe]i); „Omuleste în esen]a sa fiin]\ cultural\. Se afl\într-un moment de bulversare, dar se vaîntoarce cu sigur<strong>an</strong>]\ la cultur\, care esteo dimensiune a existen]ei sale […]. Cititulva fi întotdeauna de actualitate” (Paul Are -tzu); „Este limpede c\ rosturile presei culturalenu mai sunt «de calibrul» celor dina -Gustave Doré: Ilustra]ie la Aventurile baronului MünchausenÎnsemn\ri ie[ene
inte de c\derea comunismului. Atunci pre -sa cultural\ avea, pe lâng\ rolul de c\l\uz\spre actul de cultur\, [i pe cele de informarepropriu-zis\, de divertisment [i, maimult sau mai pu]in discret, pe cel de inst<strong>an</strong>]\critic\ la adresa puterii po -litice. As t\zi, la noi [i aiurea,presa cultural\ ar tre bui s\ fie unmediator între publicul larg [i ac -tul de cultur\” (Tudorel Uri<strong>an</strong>);„Într-o lume în]esat\ de mijloacede m<strong>an</strong>ipulare, c\ asta au devenitmass-media la noi, o revist\ cultural\ar trebui, poate, s\ fie maiechidist<strong>an</strong>t\ [i, mai ales, s\ practi -ce mai mult informa]ia cultural\decât opinia.” (Nicolae Prelipce<strong>an</strong>u).Cu ace[ti martori al\turi, s\mai adaug c\, în orice vremuri,revistele de cultur\ (ca [i orice felde alte reviste, ca [i c\r]ile, tea -trul, filmul, muzica etc., etc.) suntbune la ce e bun\ oricând cultura.În defini]ia ei mare, de vistiernicde semne ale înaint\rii prin lume[i de metod\ de prospectat vii to -rul speciei, cultura î[i vede de aleei. Nu moare, c\ci ar fi s\ moar\to]i oamenii P\mântului, nu aju -t\, <strong>an</strong>ume [i punctual, la nimic.Cum spuneam mai sus, e ca [icum ai întreba la ce bun via ]a. L<strong>an</strong>imic, fire[te, decât la împlinit undrum spre moarte. Dar acest ni -mic e Totul! Am înce tat de mults\-mi mai fac inim\ rea c\ suntatât de mul]i cei care aleg unmeci, nu o carte, nu o revist\ decultur\. Pân\ nu sunt în stare s\schimb aceast\ stare de lucruri, se cuvines-o consider natural\.Am mai spus [i alt\dat\: nu v\d de cear trebui s\ sus]in\ comunitatea pe oricinei se n\zare s\ mai scoat\ o revist\. De la unpunct încolo, nici continuarea/p\strareaunei tradi]ii nu mi se pare obligatorie cu ori -ce pre], adic\ f\când rabat la calitate. Re -vistele mai [i mor, sunt [i ele oameni... Da -Însemn\ri ie[enec\ nu mor, e bine s\ se întâmple fiindc\prezen]a/via]a lor e indispensabil\ „apar -]in\torilor”, cum spun medicii. Îmi amin -tesc c\ mi s-a p\rut un lucru foarte bun când,înainte de 1989, am aflat c\ nenum\rateGustave Doré: Ilustra]ie la Aventurile baronului Münchausenperiodice occidentale apar pe sistemul a -bonamentelor. Un grup de interesa]i în -tr-un domeniu pl\tesc s\ aib\ o publica]iepe m\sura interesului lor. Tirajul e în func -]ie de abona]i, cre[te sau scade dup\ ce -rere. Nu e de uitat nici concuren]a serioa -s\ a Internetului. Serioas\ în ambele sensuri:grav\, din <strong>an</strong>umite puncte de vedere,[i de temut, din altele. S-ar putea s\ vin\vremea dispari]iei vari<strong>an</strong>tei pe hârtie a pu -blica]iilor. Oricât de aromitoare e înc\ i -maginea r\sfoirii tihnite a presei într-o prelungit\siest\ intelectual\, parc\ e pe cales\ devin\ exponat de muzeu. {i nu mi separe deloc o catastrof\. Recu -nosc cinstit c\, de o bun\ bucat\de vreme, citesc pre sa literar\ peinternet [i lucrul mi se extrem delesne, pl\cut, convenabil.Nu [tiu dac\ sunt, neap\rat,prea mul te reviste pe pia]\, dar esigur c\ au ap\ rut destule „ini]iative”care n-au reu[it s\ treac\ destadiul în care se stabilesc, cu le -ne[\ voio[ie, num\rul de <strong>an</strong>ga -ja]i, salariile [i onorariile [i, deci,suma de cerut/cer[it de la foruricu b<strong>an</strong>i. Numerele, câte apar, dinasemenea întreprinderi pripitesunt nu mai bune de ilustrat aruncatulcu furca: texte [chioape tr\ -gând în toate direc]iile, enco mio<strong>an</strong>ede cartier, mae[trii f\cu]i pes -te noapte... Gustul predomin<strong>an</strong>tcare îmi r\mâne pe limb\ dup\ ogr\bit\ degustare a lor e de sa]acru-am\rui. Am senza]ia c\ scriitoriisunt breasla cu cele mai mul -te lucruri m\runte de îm p\r]it [icu onoarea ve[nic „nere parat\”.Rareori mi se întâm pl\ s\ exclam:asta da revist\! Dar, lucru extraordinar,mi se întâm pl\. Sunt câ -teva reviste litera re /culturale c\ -rora le st\ bine [i pe hârtie, [i înformat electronic. În care ai ceci ti, dar [i ce privi. Pe care sim]ic\ trebuie neap\rat s\ le p\s trezi,pentru re veniri viitoare asupra vreunuitext, asupra vreunei <strong>an</strong>chete, asupra vreuneiimagini excelent reproduse. Nu voida nume (sunt vreo 10, chiar 12, le-amnum\rat pe de ge te!), dar le urez via]\ lun -g\ revistelor nu mai bune de p\strat în bi -blioteca/visteria personal\ [i na]ional\!Irina PETRA{nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordia5
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58:
v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60:
umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62:
[i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64:
so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66:
ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68:
cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70:
cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72:
{tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74:
Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76:
care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241