cronica traducerilor ∙ cronica62maturit\]ii. Argumentul esen -]ial al acestei ipoteze r\mânecomportamentul dezorientat,aproape confuz, al lui Rabbit,pe parcursul volumului de început.Personajul nu posed\capacitatea elementar\ de a -suma re a consecin]elor ac]iunilorsale [i desco per\ în fug\unica solu]ie de evitare a vie -]ii propriu-zise. Iresponsabilitatealui (dubla t\ de cea a luiJ<strong>an</strong>ice – cei doi so]i vor fi re u -ni]i în final!) duce la o tragediecumva pre vizibil\: din neglijen]amamei (b\ute [i sin gu redin nou), nou-n\scuta fiic\ alui Har ry, Rebecca, moare îne -cat\ în cad\. Ne-am a[tepta,prin urmare, ca teribilul examenexisten]ial s\ reprezinte,ultimativ, pragul maturiz\rii(violente) a protagonistului.Rom<strong>an</strong>ele urm\toare infirm\îns\ presu punerea.În Întoarcerea lui Rabbit,Angstrom (a cum p\r\sit el deso]ia J<strong>an</strong>ice) intr\ în tr-un str<strong>an</strong>iuproces „paideic”, sub „ma -ieu tica” unei tinere bogate, fu -gite de acas\, [i a unui trafic<strong>an</strong>tde droguri negru, sfâr [ind, pa -radoxal, în acte similare denes\buin]\ [i lips\ de r\spundere.Rabbit, bogat [i Rabbitse retrage nu modific\ fundamentalcontextul, în ciuda fap -tului c\ ne confrunt\ cu un Rabbit matur[i apoi chiar b\ trân (dist<strong>an</strong>]ele dintre eta -pele vie]ii eroului, investigate în aceste rom<strong>an</strong>esuccesive, sunt de aproximativ undeceniu fiecare, e xact intervalul de timp lacare Updike a pu blicat un volum fa]\ dealtul). Devenit mo[ tenitorul afacerii de ma -[ini Toyota a so cru lui s\u, Harry cunoa[testabilitatea fin<strong>an</strong>ciar\, dar nu [i pe ceaemo]ional\. Cu un libido vizibil dereglat,el continu\ aventu rile cu alte femei, gân -Gustave Doré:Ilustra]ie la Contes drolatiques de Balzacdin du-se înc\ la Ruth Leonard (prostituatacu care a locuit în ti nere]e [i de care a fu -git atunci când a aflat c\ era îns\rcinat\).Î[i neglijeaz\ const<strong>an</strong>t familia, în specialpe Nelson, student la U niversitatea Kent[i proasp\t dependent de droguri. Nici lab\trâne]e, Rabbit nu-[i poate tr<strong>an</strong>sformaca racterul labil. Retras în Florida, împreu -n\ cu J<strong>an</strong>ice, eroul are o re la]ie cu Pru, so -]ia fiului s\u, Nelson, du p\ care, însp\i mân -tat, întocmai ca în ju ne]e, fuge de acas\.Existen]a lui Rabbit se încheie,într-un fel, ciclic: el o salveaz\pe Judy – nepoata lui de nou\<strong>an</strong>i – de la înec, în contrapar -tid\ simbolic\ la accidentul Re -becc\i din primul volum, [imoare ju când baschet al\turide ni[te tineri (episod ce reiascena de uvertur\ a întregii se -rii de patru rom<strong>an</strong>e). Nuvela Înamintirea lui Rabbit – publicat\de John Updike în 2001 –trebuie citit\ drept concluzie pa -rabolic\ la un destin f\r\ str\ lu -cire [i totu[i specta culos, f\ r\adâncime [i totu[i semnific<strong>an</strong>t.Dup\ Rabbit, lumea î[i con -tinu\ cursul, preluând [i o mo -genizând „efectele” e xis ten]eipersonajului, „efecte” de careel a fu git mereu. J<strong>an</strong>ice se re -c\s\tore[te cu Ron nie Harrison,un fost coleg de-al lui Harry(care a avut, la rândul lui, oaventur\ cu Ruth Leonard), întimp ce Annabelle (fiica nelegitim\a lui Rabbit cu Ruth) î[irecupe reaz\ fratele, Nelson,mo[tenitor al aface rii cu ma -[ini Toyota [i desp\r]it de so]iasa Pru. Ea îi va împ\rt\[i acestuiacrâmpeie din via]a sa trau -matizat\ (între altele, a fost a -buzat\ de tat\l vitreg). Nepo]iilui Rabbit, Judy [i Roy, adoles -cen]i acum, sunt pe punctul dea-[i începe ei în[i[i traseele e -xisten]iale. Chiar eschivându-se în fa]a sor -]ii (asemenea unui Oedip postmodern, darunul mai curând comic decât tragic [i maidegrab\ non-eroic decât eroic), Harry Ang -strom ajunge s\ o împlineasc\. „Mo ra la”seriei (dac\ putem reconstitui o „mo ral\”din aproape dou\ mii de pagini fic]iona le)r\mâne aceea c\ nu ai cum s\ faci un pas(oricât de benign [i neînsemnat), în uni ver -sul nostru, f\r\ a decl<strong>an</strong>[a o mi riad\ de sce -narii posibile de via]\, f\r\ a influen]a isto -Însemn\ri ie[ene
ia ta [i pe a celorlal]i într-o m<strong>an</strong>ier\ i re ver -sibil\. Proiectul editurii Hu mnaitas Fictionde a-l încorpora pe Rabbit în lite ra tura autohton\,prin traducerile de fa]\, mi se pa -re un fapt cultural import<strong>an</strong>t [i pe deplinl\udabil. John Updike repre zint\ o experi -en]\ estetic\ necesar\ spa ]iului ro mânesc.Volumul al doilea al seriei în discu]ie,Întoarcerea lui Rabbit, constituie o faz\ in -termediar\ din tribula]iile protagonistului.P\r\sit de so]ie, Harry vegeteaz\ al\ turide Nelson (aici în vârst\ de doispre zece<strong>an</strong>i) pân\ în momentul în care o cu noa[tepe Jill, o adolescent\ dependent\ de dro -guri, fugit\ de acas\ (de la familia sa extremde bogat\). Jill îi atenueaz\ lui RabbitGustave Doré:predispozi]iile conservatoare (de individapar]in\tor suburbiilor americ<strong>an</strong>e, din <strong>an</strong>iicincizeci-[aizeci), introducându-l ulterior `ncercul amicului ei trafic<strong>an</strong>t de stupefi<strong>an</strong>te,negrul Skeeter. Acesta e un fi lozof empi -ric, dispus s\-[i converteasc\ tumultoasaexperien]\ de via]\ în în]elepciune epicu -reic\. Prin el, Rabbit scap\ de stereoti pu -rile rasiale, începe s\ fumeze ma riju<strong>an</strong>a [idescoper\ istoria afro-america nilor, din ca -re cite[te (cu voce tare) seara, înaintea u -nui public exotic, format din Nel son, Jill [iSkeeter însu[i. Tân\rul trafic<strong>an</strong>t de droguriare umor [i confer\ tragediei rasiale ame -ric<strong>an</strong>e sensul superior al unei arte a accep -t\rii [i supravie]uirii. Dac\ nu ar fi fost se -dus doar de latura „liberal\” a personalit\ -]ii lui Skeeter, de „metafizica” libert\]ii pro -pov\duite de personaj, Rabbit ar fi pututg\si la el [i ideea ceva mai ascuns\ a pre -lu \rii responsabilit\]ii pentru ac]iunile sale,sugerat\ în ultim\ inst<strong>an</strong>]\ de tân\rul inte -lectual al str\zii. Harry nu se poate schim -ba îns\ (un comentator al lui Updike spu -nea, de altfel, c\ nici nu ar avea cum, tocmai<strong>an</strong>ti-eroismul, cecitatea lui proverbial\f\cînd posibil\ construc]ia epic\ de <strong>an</strong> -samblu). Netulburat cu adev\rat în forul luiinterior, el î[i va continua „fuga”, refuzândorice form\ de „asumare” [i „aliniere”.Codrin Liviu CU}ITARUIlustra]ie la Contes drolatiques de Balzaccronica traducerilor ∙ cronicaÎnsemn\ri ie[ene63
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12:
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241