seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

-mişcarea literara · mişcarea li58Horia B\descuDac\ vântul spune adev\rul*Vine o vreme în care afli.Vine o vreme în care aflicum de sine se leap\d\cel ce lep\dat nu estede la sinele lui,de la sânul ]\râniilumina[i ziua care din întuneric în întunericse duce;vine o vreme în carecuvintele nu sunt mai multdecât uitarea t\cerii,vine o vreme în carenu ei, ci lor te asemeni,vine o vreme în care afli c\ nuexist\ nimicpentru care s\ mori:nici m\car moartea.Ziua bivoluluiZiua bivoluluinu va fi niciodat\ mai înainte de-a fiziua din urm\ a bivolului[i nici cea din urm\nu va osteni în ziua dintâi;în ziua bivolului doar bivolul va lipsi:un bivol soarele-n sc\ld\torile cerului[i-n sudorile lui ]\râna[i mugetul[i nicio raz\ mai neagr\decât negrul copitei lui despicate[i niciun fir de iarb\ mai întunecatdecât coama lui noroit\,coama lui în care se cur\]\ de p\duchiîntunericul[i nimic nu va fi mai negru [i mai pustiudecât el,c\ci de ziua bivoluluidoar bivolul va lipsi,doar bivolul va lipsi în ziuaîn care întunericul te va ducede mân\.MânaDoarme Dumnezeu pe mâna îngerului[i îngerul pe mâna lui]ine obrazul lui Dumnezeu[i capul Lui[i nelumea [i lumea.Doarme Dumnezeu[i amor]it\ e mâna îngerului[i îngerul tace [i cuget\:„Da’ mult mai dormi, Doamne!“[i Dumnezeu doarme.[i vine poetul[i ia mâna îngerului[i pune capul Domnului pe mâna lui[i zice:„Ia-]i mâna îngere!“[i îngerul zice:„Nu pot s\-mi scot mânadin um\rul t\u!“{i doarme Dumnezeu[i nu [tie nimic[i când se treze[teamor]it\-i e mâna[i zice:„Da’ mult am mai dormit!“{i-ntinde bra]ul s\-l dezmor]easc\;bra]ul pe care s-a odihnit capul Lui[i nelumea [i lumea[i poetul [i îngerul.~mprejurulDe jur-împrejurul luivinovatnimeni nu este,cum nici de preajmal\untruluiîn care clipa pe care n-o vei aflaniciodat\s-a dat pentru tineluminii.Vinovat nu e[ti de-nceputulzilelor tale[i nici de sfâr[itul c\ruia-i ]insocoteala.Chiar dac\ în jurmereu se-ntâmpl\ ceva,mereutot mai pu]ine sunt cele cu careînv\]at erais\ începi diminea]a,mereu cau]i în jur[i nu mai afli o parte din tine,mereu zilele tale sunt doarmemorieîn care de-a valma se-nghesuieale lumiiÎnsemn\ri ie[ene