seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

cere!“, rapid co rec tate de Cenu[\ rea sa careprocla m\ f\r\ drept de apel vic to ria binelui.Structura spectacolului o respect\ peaceea a operei: un prolog-intro-uvertur\în care copila[ii unei familii de [oricei, transformat\pe parcurs în mini-cor, vor s\ au -d\ o poveste, „aia cu dovleacul [i cu pan -tofiorul [i cu prin]ul“. Cortineta se ridic\,apar personajele [i nara]iunea curge tih nit,muzica o înso]e[te continuu, punctând mo -mentele cheie, amplificând tensiunea emo -]ional\. Câteva scurte intermezzo-uri las\publicul s\-[i trag\ publicul, auzindu-se mini-arii în italian\, dup\ canonul operei, unasus]inut\ chiar de ]ân]arul ademenit de unp\ianjen stabilit în col]ul dulapului. Dar mu -zica r\sun\ pentru scurt timp, c\ci poves -tea trebuie s\ continue. Punctul cul minantal istoriei, transformarea Cenu [\ re sei, e re -zolvat prin utilizarea a dou\ mâini protec -toare, supradimensionate, albe, ca re o cu -prind de nefericit\ [i, cu ajutorul ba gheteifermecate, o metamorfozeaz\ în prin]es\.Elementul romantic e prezent: e noapte, seaud [i se v\d fulgere pe ci clo ra m\, na turasufer\ al\turi de eroin\ într-un „ta blou r\s -colitor“, cum exclam\ unul din tre [oricei,iar acordurile rossiniene aug men teaz\ ten -siunea. Pe aceea[i ciclo ram\, la sfâr[it,str\lucesc luna [i stelele, dup\ ce Prin]ul,strigând disperat, cam ca Richard, dup\ uncal, dar nepromi]ând regatul în schimb, odescoper\ cu ajutorul condura [ului.Pl\cerea vizualului, caracteristic\ luiSilviu Purc\rete, e atestat\ de maniera încare se rezolv\ seara de bal: un paravande tip oglind\ m\re[te [i înnobileaz\ miculspa]iu iluminat de sfe[nice, în timp ce p\ -pu[elele din vitrinele late ra le d\n]uiesc me -canic în ritmul muzicii lui Rossini.Aten]ia la detalii a lui Purc\rete trans -pare [i aici. În partea de sus a casteletuluisunt expu[i doi condura[i care se mi[c\circular din când în când, dup\ acela[i mo -del al cutiu]ei muzicale. Ca poant\, acela[imotiv al înc\l]\rilor e atins prin aducereaunei perechi de sabo]i olandezi, a c\ror ve -d ere î]i stârne[te zâmbetul. Poante sunt [iutilizarea de c\tre Prin] a unei pâlnii pepost de portavoce, pierderea perucii dec\tre Împ\rat [i dezv\luirea unei superbechelii, ori sprâncenele asimetrice ale su ve -ranului, care te fac s\ ridici involuntar col -]urile buzelor. Prezen]a corului de [o ri ceispore[te [i ea comicul de bun\ calitate alreprezenta]iei. Luându-[i în serios co rali -tatea, familia de cenu[ii cânt\ dirijat\ deun [obolan, intervine atunci când ac]iuneaGustave Doré:nu e conform\ cu litera basmului, comen -teaz\ ceea ce se întâmpl\.Ludicul ca surs\ a crea]iei [i ca figur\de compozi]ie îi este specific lui Silviu Pur -c\rete. Natur\ eminamente imaginativ\,pentru Purc\rete regia este act de rein ter -pretare a unui text, iar improviza]ia, un genparticular de joac\. Teatrul merit\ o inves -ti]ie de improviza]ie, întrucât e o joa c\ fer -til\. De[i aparent e asociat\ perioa dei in -fantile, psihologii justific\ cu ar gumente[tiin]ifice nevoia uman\ de joac\. Pe de oparte, expresie a unui instinct, pe de alt\parte, „inven]ie cultural\“ 1 rezultat\ dinajustarea social\ a dorin]ei de ludic, joa caeste mijloc cognitiv, de descoperire a lumii[i de exersare a rolurilor din co mu nitateafamilial\ [i societate. Ea evolueaz\ de la oetap\ a biografiei noastre la alta, se trans -form\, se complic\, dar ne înso]e[te pe totparcursul vie]ii. La maturitate trece în plansecund, dar ne asigur\ posi bilita tea de ae vada, temporar, cu efecte catar c tice, dincontingent. Spiritualitatea în an samblul eipoate fi privit\ ca o „istorie a evad\rilorludice“ 2 , cum zice Gabriel Lii ceanu, pe li -Din ciclul Menajeria parizian\nia ideii c\ joaca este una din tre moda -lit\]ile de stimulare a capacit\]ilor noastrecreative, c\ interpretarea este o form\ par -ticular\ de joac\ dup\ reguli ac ceptate cul -tural. A[a c\ nu ar trebui s\ mi re pe ni menic\ un regizor de talia este tic\ a lui Purc\ -re te [i-a îndreptat aten]ia [i e nergia spreuna dintre cele mai impor tan te po ve[ti aleculturii europene, copil\ rin du-se genialal\turi de p\pu[arii de la „}\nd\ri c\“!Olti]a CÂNTEC1Vezi Paul Cornea, Interpretare [i ra]io -na litate, Ia[i, Polirom, 2006.2Prefa]\ la Huizinga Johan, Homo Ludens,trad. rom. H.R. Radian, Bucure[ti, Univers, 1977.privitor ca la teatru · privitor caÎnsemn\ri ie[ene67