eminescologicale ∙ eminescol82„Românul“ contra „Timpul“Polemicile eminescieneprivite dinspre „cel\lalt“.Rezumat bibliografic (VII)22. „Bucure[ti, 14/26 Florar 1882“ (mai 15, p. 325). Edi -torial. Critic\ pozi]ia lui M.Kog\lnice<strong>an</strong>u care a prezentat favora -bil în Adunarea Deputa]ilor cererile ]\r<strong>an</strong>ilor r\scula]i – [i r\spun -de articolului [„În [edin]a de vineri a Camerei…”] din Timpul,12 mai 1882 (O.X<strong>III</strong>, p. 114-115), mai ales pasajului în ca re estevorba de Revolu]ia lui Tudor Vladimirescu, sus]inând c\ a cesta nus-a ridicat la lupt\ împotriva liberalilor, ci împotriva conservatorilor(a boierilor). Sus]ine c\ nu circularele lui C.A.Rosetti auprovocat revolta ]\r<strong>an</strong>ilor, c\ ace[tia i-ar judeca numai pe li be -rali dac\ s-ar porni o r\scoal\, [i interpreteaz\, în favoarea li be -ralilor, caracterizarea ]\r<strong>an</strong>ului f\cut\ de M. E. Cita: „Conser vatorii,vorbind de-o revolu]iune a s\tenilor, fac apel la funi\,la spânzur\toare!!! Dar buni, dulci [i nobili potrivnici, oare la1821, contra alor no[tri s-au ridicat Domnul Tudor cu s\teniis\i? Dar oare funia la care voi, conservatorii, face]i apel la s\ -teni ca s-o puie pe gâtul nostru, pe ce v\ rezema]i a crede c\ea n-ar aluneca [i pe alte gâturi ?...” M. E. va r\spunde printr-unpamflet cunoscut: [„Contra alor vo[tri, v-am spus-o o dat\ [i v-orepet\m [i acum…”] (O.X<strong>III</strong>, p. 117-120).23. „Bucure[ti, 17/29 Florar 1882“ (mai 17-18, p. 329).E ditorial. R\spunde, aluziv, articolului [„«Pseudo-Românul» ne ce -re…”] din T.,16 mai 1882 (O. X<strong>III</strong>, p. 117-120). Aminte[te [ide reformele lui C. A. Rosetti pentru îmbun\t\]irea soartei ]\ra -nilor, c\rora M.E. le opune „teoria autohtonismului”, [i pe careParlamentul le respinge. M. E. cere „Ordinul cânepei” [i instig\]\r<strong>an</strong>ii la revolte, ca cea a lui T. Vladimirescu. Textul in extenso:„E r\u de-a nu avea principie. E [i mai r\u de-a profesa f\ -r\ nici o credin]\ oarecare principii. Acest adev\r, de mult de -ja dovedit, ni-l aduce aminte atitudinea opozi]iunii în fa]a unel -tirilor a c\ror victim\ a fost s\tenii din Ilfov [i Vla[ca. Dup\ pu -blicarea lucr\rii d-lui Millo asupra st\rii s\te<strong>an</strong>ului, opo zi ]ia,pretins\ conservatoare, începe a azvârli guvernului cele mai as preacuz\ri pentru c\ nu se-ngrije[te de binele [i fericirea s\ teni lor.Org<strong>an</strong>ul de c\p\tâi al conservatorilor merse pân\ a n\s co ci te -oria autohtonismului [i-a pretin de c\ guvernul nu face nimicpentru s\teni fiindc\ clasele dirigentesunt compuse de str\ini,vr\jma[i ai na]ionalit\]ii [i-ai po -porului român.Numele ilustru al lui TudorVladimirescu, liberatorul ]\rii dedomni str\ini, de câte ori nu fuel invocat! «Ordinul câ ne pei» fuproclamat [i îndemnuri pe toat\ziua se f\cur\ popo ru lui spre a i -mita pe domnul Tudor, numai înaceast\ privin]\.}\r\nimea se g\sea, dar, dup\ org<strong>an</strong>ul conservatorilor, în -tr-o stare <strong>an</strong>ormal\, suferin]ele erau ajunse la culme [i la cata -c lismul aproape de-a izbucni. Mântuirea nu putea fi dobândi -t\ decât prin îndreptarea clasei rurale. Pe când conservatoriiGustave Doré:Ilustra]ie la Istoria cruciadelor de MichaudÎnsemn\ri ie[ene
astfel vorbeau, fostul ministru de interne public\ mai întâi [iapoi prezint\ Camerei dou\ proiecte de lege care aveau ca scopde-a ocroti pe s\teni în contra revolt\toarelor abuzuri denun -]ate de d. Millo, aprobate [i confirmate de Timpul, în contraabuzurilor ce izvorau din legea tocmelilor agrare [i din cârciu -mile de prin sate.Ministrul cere totodat\ concursul tuturor pentru ca acelelegi s\ fie cât mai bune [i mai ne-ntârziat votate. Guvernul r\s -punde, dar, prin fapte la apelurile ce i se f\ceau, denun]\ [i elîn mod oficial r\ul [i propune mijloacele de-al vindeca.Ce f\cu partida care pretinde c\ guvernul nu face nimicpentru s\teni, fiindc\ e compus din str\ini? Ce f\cur\ cei careasemuiau situa]ia de azi cu cea de la 1821? Ce f\cur\ cei careinvocau, ca singurul mijloc de sc\pare, un Domn Tudor cares\ scape ]ara? Ce f\cur\ cei care prop\v\duiau c\ mini[triistatului român merit\ [tre<strong>an</strong>gul pentru nep\sarea lor fa]\ su -ferin]elor s\tenilor?F\cur\ ceea ce totdeauna au f\cut cei ce n-au nici un principiu.V\zând c\ le scap\ din mân\ motivul de-a mai agita [iacuza pe dreptate, se întrunir\, se sf\tuir\ [i hot\râr\ ca, cuputeri unite, s\ opreasc\ a se face reformele [i îmbun\t\]irilece se propuneau de guvern. Mul]unit\ acestei împotriviri, le -gea tocmelilor agrare fu slu]it\. Legea cârciumilor fu înmormântat\în sec]iunile Camerei. Mai mult: ministrul care le pro -puse fu numit agitator socialist. Unde e logica acestei urm\ri?Unde e în]elepciunea, unde e mai cu seam\ patriotismul? Cândguvernul nu propunea nimic, era bun de spânzurat. Când pro -pune, fu numit socialist. Cum se împac\ aceste str<strong>an</strong>ii atitudiniale opozi]iunii, [i mai cu osebire cum se legitimeaz\ ele?R\spund\ la aceste întreb\ri proprietarii inteligen]i [i b\rba]iicare vor într-adev\r ordinea public\, c\ci uneltirile ce au aduszilele trecure pe s\teni la Bucure[ti spre a cere o nou\ lovitu -r\ de stat sunt fapte de-acelea pe care interesul public [i-al e -xisten]ei statului cer de-a se l\muri cu-un moment mai na in te.Suntem în momente grele [i foarte ginga[e. În mintea s\ te ni -lor s-au s\dit idei de provenien]\ str\in\, idei periculoase pen -tru stat, din toate punctele de vedere. Asicura]i suntem c\, u -neltirea fiind acum demascat\, chiar cei cari au fost victime -le ei o vor înfiera. Asicura]i asemenea suntem c\ ordinea material\nu va fi acum tulburat\. Dar nu e mai pu]in adev\ratc\ o idee nefericit\ a posedat un moment inimile mai multormii de s\teni. Aceasta impune tuturor celor ce-[i iubesc patria,datoria de-a lucra ca lumina s\ se fac\ [i uneltirile s\ fie înfie -rate în presinte pentru viitor.“N.B. De 10 mai 1882, liberalii au org<strong>an</strong>izat în Bucure[ti omare s\rb\toare pentru <strong>an</strong>iversarea unui <strong>an</strong> de la declararea regatului.Cu aceast\ ocazie, s-a adus de la Craiova stindardul luiTudor Vladimirescu, într-o procesiune special\ (B. P. Ha[deu,Însemn\ri ie[eneGustave Doré:Ilustra]ie la Istoria cruciadelor de Michaudam\git de Gh.Chi]u c\ va fi primit în Parlament, este [eful dele -ga]iei care prime[te acest stindard [i-l va depune în Muzeul Mili -tar din Bucure[ti). Partidul liberal, devenit Partidul Na]ional Li -be ral, [i-l adjudec\ pe Tudor Vladimirescu drept simbol [i chiar re -prezent<strong>an</strong>t istoric al s\u. În acela[i timp, îns\, în Parlament, MihailKog\lnice<strong>an</strong>u interpeleaz\ Guvernul în privin]a peti]iei ]\r -<strong>an</strong>ilor din Ilfov [i Teleorm<strong>an</strong>, care cer p\mânturi din domeniilestatului în virtutea legii însur\]eilor. Aceast\ lege a fost dat\ deli berali dup\ R\zboiul de Independen]\ [i-i ajuta pe veter<strong>an</strong>i saurudele acestora s\-[i întemeieze c\mine noi în B\r\g<strong>an</strong> [i altespa ]ii libere; a fost, din p\cate, o lege care a dat loc la nume roa seabuzuri, sporind corup]ia administrativ\ – [i s-a spus de multe oric\ erau împropriet\ri]i de obicei agen]ii electiorali ai libera lilor,«vagabonzii ora[elor» care acceptau politica liberal\, etc.; con -di ]ia care li se punea era s\ se c\s\toreasc\, iar statul le d\ d eaeminescologicale ∙ eminescol83
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12:
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14:
M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16:
A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18:
Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20:
cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22:
din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24:
Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26:
sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28:
N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30:
le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32:
gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241