nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordia20Cu ce se m\nânc\ revisteleliterare? {i cine le m\nânc\?Pe când tr\iam primii <strong>an</strong>ii ai adolescen]ei,imediat dup\ elibera -rea de]inu]ilor politici din pu[c\ -rii, din 1964, în casa p\rin]ilor mei dinstrada Câmpina, fost\ [i actual\ Alex<strong>an</strong>druConst<strong>an</strong>tinescu, <strong>nr</strong> 33, veneau în vizi -t\ la Frida Krasnosselski, de pu]in\ vremeeliberat\, care locuia la noi împreun\ cuso]ul ei, o mul]ime de ie[eni, lega]i de Sa -dove<strong>an</strong>u [i Demostene Botez, curio[i s\asculte pove[tile Fridei [i s\-l vad\ pe so]ulei care administrase domeniile Academiei,ca director numit de bunul lui prieten Sa -dove<strong>an</strong>u. Frida, care era soacra Adelei, so -ra lui tata, era de pu]in\ vreme elibera t\,dup\ o condamnare la 25 de <strong>an</strong>i de de ten -]ie, fiind prima femeie social-democrat\, separe din România, mo[iereas\. Ce oroa reîn vremurile acelea [i cât\ su fe rin]\… {i pedeasupra mai f\cea parte [i din aripa luiTitel Petrescu! Apoi a fost e liberat [i b\ ia -tul ei, Vladimir Krasnosselski, so]ul Adelei,care va fi scos ulterior de la buri[ti din Ro -mânia [i va deveni o voce a Europei liberede notorietate, prin <strong>an</strong>ali ze le sale politice[i sociale. Numele revistei Însemn\ri ie[e -ne, ca re a împlinit de curând 75 de <strong>an</strong>i, re -venea adeseori în a ce le discu]ii, în ca re scri -itori, rude [i p\rin]i m\ tot împin geau s\trimit poeme [i s\ debutez la Ia[i. Recitaucu to]ii din Top`rce<strong>an</strong>u [i cred c\ a tunci amauzit o parte din po ve[tile pe care le-am cititmult mai târziu într-o carte scoas\ la Junimeala începutul <strong>an</strong>ilor 80, intitulat\ Mier -curile de la «Insemn\ri ie[ene», scri s\ deTrai<strong>an</strong> T. Gheorghiu, pe a c\rei co pert\tronau portretele în peni]\ ale corifeilorre vistei [i vie]ii literare. M\ tot îmbiau s\trimit poezii ori s\ le dau lor spre a fi trimi -Gustave Doré:se. Dar mie nu mi se p\rea fair s\ debutezajutat\ de scriitorii ace[tia import<strong>an</strong>]i, pecare-i cunoscusem în casa p\rin ]ilor mei.Pe Demostene Botez îl vedeam deseori,prin el poeziile mele au ajuns la Alex<strong>an</strong>druPhilippide, care mi-a scris frumoase rânduride aleas\ apreciere. În plusm\ delectam ascultându-i, dar fu -geam în uniforma de [coal\ s\-lascult citind poezii pe Ni chi taSt\nescu sau Marin Tar<strong>an</strong>gul…Nume import<strong>an</strong>te din istorialiteraturii reveneau adeseori îndiscu]ii, în care bârfa literar\ [icinismul de azi nu aveau nici unloc. Numele confra]ilor era legat dec\r]i [i titlurile c\r]ilor scrise de al]ii eraua mintite cu drag de <strong>an</strong>alize [i deseori cu re -citarea multor versuri din memorie, a pre -]uire. Tot atunci l-am cunoscut pe CamilBaltazar, care mi-a adus poemele MagdeiIlustra]ie la C\l\torie `n Pirinei de Hippolyte TaineÎnsemn\ri ie[ene
Is<strong>an</strong>os, o poet\ în fa]a c\reia p\lesc vii -toa rele mari poetese l<strong>an</strong>sate, care nu ausuflat o vorb\ despre marea doamn\ secerat\de boal\ a poeziei, cu mult mai ta -lentat\ decât ele [i evident izvor de inspi -ra]ie, pe care nu l-au recunoscut ca atare.Cred c\ prima oar\ am auzit despre cen -zur\ în discu]iile acestor scriitori care veneauîn casa noastr\ la Frida [i la so]ul ei,cu care erau prieteni de la Ia[i de decenii.Era vorba de o serie de numere ale Insem -n\rilor ie[ene cenzurate, unul din pricinaunui text despre Basarabia, din 1940, altele,în <strong>an</strong>ii [aizeci. Toat\ sfor]area de a re -introduce numele unor scriitori c\zu]i îndizgra]ie ori zvârli]i la index pe care o surprindeamîn vorbele celor mari m-au f\cuts\ cred c\ via]a literar\ e un soi de b\t\liedus\ de creatori cu vremurile, prostia [i ti -c\lo[ia. Bucuria de a include o po ezie în su -marul Însemn\rilor ie [ene ori un eseu eras\rb\torit\ cu un pahar de vin [i socotit\o victorie. O bun\tate f\r\ margini p\reas\-i lege pe acei prieteni sf\to[i, devoratoride literatur\, vis\tori [i iu]i în replici[i glume. Vorbeau despre revist\ [i suma -rul ei de parc\ puneau la cale un festin [io pomenire. {i o cruciad\. La fel st\ teaulu crurile [i când revista traducea un numeimport<strong>an</strong>t al literaturii universale, f\r\ nicio leg\tur\ cu stânga [i ideologia comunis -t\. „Deie Domnul s\ r\mân\!“ era un soi deleitmotiv legat fire[te de nume [i de texte.Era o rug\ciune cu sumarul în fa ]\, rostit\pentru scriitorii români [i str\ini deopo tri -v\. Am în]eles c\ revista ie[e<strong>an</strong>\ se str\ -du ia s\ publice [i traduceri din scriitori [imari personalit\]i um<strong>an</strong>iste din toa t\ lu -mea, înso]indu-[i paginile cu ilustra]ii sprea cultiva [i prin imagini atât de expre sive[i memorabile dialogul cu lumea. Cum ofa ce, ultima dintre serii, care afi[eaz\ ope replastice [i crea]ia unor arti[ti ca un al bummonografic memorabil. Cu o zestre cultu -ral\ atât de bogat\ [i ctitoriri înscrise în -tr-un orizont al duratei, Însemn\rile ie [e neau cu ce s\ se laude [i pentru ce s\ ros -teas c\ toastul <strong>an</strong>ivers\rii. Calitatea mul torÎnsemn\ri ie[enectitorii [i longevitatea parcursului nu potfi t\g\duite. Un istoric poate reface istoriaculturii, literaturii [i României numai citindatent cine, ce [i când a publicat în revist\.Dar lumea pare s\ treac\ pe lâng\ istoriefolosind în loc de save, com<strong>an</strong>da de lete laGustave Doré:calculator. Asemenea valori nu mai par s\intereseze prezentul. Ce mare lucru s\ împline[ti75 de <strong>an</strong>i, când tot ce contea z\ eul tima [tire a secundei trecute [i ulti ma pri -m\ pagin\ afi[at\ on line. Mai cu seam\ în -tr-o Românie unde vârsta a <strong>treia</strong> a popu la-]iei e condamnat\ de facto prin tr-o discri -minare f\r\ precedent, iar concep tul de ge -nera]ie expirat\ nu atrage nici un frison moral,dar\mite sentin]a de genocid sau spai -ma în fa]a unei asmu]iri la ignorare [i exterminare.B\trânii trebuie s\ fie azvâr li]i înpr\pastie, c\r]ile [i revistele tip\rite cu tru -pul lor de hârtie trebuie înlocuite de litera -Ilustra]ie la C\l\torie `n Pirinei de Hippolyte Tainetura pe sticl\ ori redus\ la SMS-uri, de pu -blicistica on line, de blogosfera [i di gitalera, nevrotic\, punctual\, haotic\… Cultu -ra e tratat\ ca un lest [i un rest de ca re nedebaras\m în bugete [i bil<strong>an</strong>]uri. Nici n-oînghi]im cu totul, nici n-o azvârlim li ber\în ]\rân\, iar la r\stimpuri o prindem încle[tele sau foarfeca Puterii [i defil\m cu onodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordia21
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74:
Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76:
care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78:
ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80:
Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82:
Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241