seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

Gustave Doré:criptic – unul din acele finaluri ce poate fiinterpretat în mai mult chei. Un fel de e -roic\ [i sinistr\ ambiguitate a Timpului, aIstoriei...Ah, dac\ n-ar fi fost „crima“, gândeameu, înc\ tân\r, uluit [i nu rareori deconcertatde „ve[tile“ sau „informa]iile“ ce-misoseau din puncte [i guri diferite – (primamea mare iubire, care a fost o femeie ce tr\-ise "fierbinte" pentru mi[care, [i Mioara, laînceputul anilor cincizeci, în plin stalinism,opunea, cu o anume îndârjire ideatic\, „i -de ile [i puritatea Mi[c\rii" fa]\ cu brutalitatea[i abuzurile de nedescris ale comu ni[-tilor-bol[evici... ). Dac\ „ei“, gândeam eu,dac\ promotorii [i ideologii Mi[c\rii n-arfi apelat [i n-ar fi amestecat crima ordina -r\ sau la[\ în ac]iunea lor, ea, aceast\ mi[ -care ar fi putut însemna, poate, o Rena[ -tere Na]ional\, cum o voise [i unul dintreprimii lor ideologi Nicolae Iorga. Or, bine -în]eles, asasinarea tic\loas\ a acestui ge niu[i unic spirit na]ional, mie, atras deja de im -periul literelor [i al culturii, mi-a creat nunumai „nedumerirea“ de care vorbeam,dar [i o clar\, marcat\ repulsie.Ilustra]ie la Don Quijote de CervantesVorbe[ti, îmi spuneam în solilocviile-minumeroase, abundente [i m\cin\toare, cumi se întâmpl\ oric\rui autor ambi]ios [i ne -publicat – vorbe[ti de ridicarea ta pe ume -rii de glorie ai Na]iunii [i îi retezi unul dintrunchiurile cele mai înc\rcate de luci dita te[i de sev\, unul din apostolii con [ti in]ei desine a neamului? Ciudat, cel pu]in ciudat!...Scuza „lor“ a fost c\ „r\spunsul“ era pem\sura „atacului“ [i e drept c\ asasinareamâr[av\, în stil bandidesc, la ordinul luiCa rol II al frunta[ilor Mi[c\rii, în frunte cuCodreanu, putea s\ incite la derut\ [i furiea unei r\zbun\ri care-[i scap\ din chingi.Cu atât mai mult cu cât însu[i C\pitanul,cu nici un deceniu înainte, trecuse grani]aacelui spa]iu în care politica, activ\ [i res -ponsabil\, trebuie s\-[i manifeste convingerile.[i „dreptatea“.E adev\rat, îns\, c\ toate aceste mi[ -c\ri pe care le-am denumit prea blând de„extrem\ dreapta“, fascismul mussolinian,nazismul hitlerist [i mi[carea legionar\, au„lunecat“ decis [i uneori în forme grote[ti,mai mult decât barbare [i antiumane, dincolode aceast\ „grani]\“ sau „grani]e“,imprimând secolului trecut, în ciuda mari -lor sale revela]ii [tiin]ifice sau culturale, opecete pe care doar mileniile babiloniene,taifunurile hune [i t\tare sau nesf\r[itele m\ -celuri ale evului mediu de început, o mai potegala. Sau... sugera!Recurg în aceste pagini de îndr\znea]\analiz\ [i „în]elegere“ la impresiile tân\ -ru lui ce am fost, deoarece, în tinere]e, amfost mai mult sau mai pu]in cu to]ii maiap]i de a în]elege „ciud\]eniile“ sau „nedrept\]ile“timpului [i ale istoriei; cu atâtmai mult cu cât, eu însumi, tinerelul careeram, familia mea, clasa mea mic-bur ghe -z\, ca [i religia în care crescusem – cea aBisericii Unite cu Roma [i a Ardealului ro -mânesc! – se aflau în mare suferin]\ [i în -c\ o dat\ în umilin]\ [i terfelire a crezului[i imaginii! {i cum comuni[tii stalini[ti deatunci, începutul anilor cincizeci, erau [i sedeclarau du[mani feroce nu numai ai bur -gheziei [i capitalului, dar [i ai acestei Mi[ -c\ri zis\ legionar\, târându-i în ani lungi depu[c\rie atroce pe leaderii [i simpatizan -]ii ei – dup\ ce Antonescu le începuse „o -pera“ în timpul r\zboiului [i a propriei saledictaturi! – a[ fi fost tentat s\ le dau dreptatesau cel pu]in s\ m\ ar\t deschis argumentelorlor, dac\ nu [i a mi[c\rii. Influ -en]at [i de faptul c\, printre atâ]ia tineri [icapete înfierbântate, e drept, dar cu po -ten ]e enorme intelctuale, se aflau un Mir -cea Vulc\nescu, Mircea Eliade, Emil Cio -ran [i apoi, poetul [i matematicianul DanBarbilian, pe numele s\u de artist Ion Bar -bu. Pe care, tot în acel timp, „expulza]i“[i ace[tia din [coli [i biblioteci, calomnia]igrosolan de nu pu]ini comentatori zelo[iai ocupa]iei ruse, numite comunism, îi des -copeream [i eu. La fel, aproape printr-untip de anchet\ timid\ [i ascuns\, prin bi -blioteci sau prin comunc\ri orale ale unormartori înc\ vii, cum, probabil, au f\cut-omul]i tineri ai genera]iei mele.Mai [tii, aceast\ întrebare, chestiune,aproape perplex\ a unui tinerel – „Dac\n-ar fi fost crima?!“ – s-ar putea pune [i azi,la o distan]\ oarecum convenabil\ fa]\ depolemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene53