polemici aproape cordiale ∙ pomele majore ale pl<strong>an</strong>etei. În acest sens, unCodre<strong>an</strong>u sau Nae Ionescu au fost cu sigu -r<strong>an</strong>]\ promotori. Ca [i în „ideea“, cum ospuneam mai sus, rigid\ [i incitând la f<strong>an</strong>atism,de a te dedica în întregime „ca -uzei“ [i „c\pit<strong>an</strong>ului“, ca singura form\ de„salvare“. Salvare... de ce? De la o posibi -l\ spiral\ previzibil\ [i „jalnic-mediocr\“ aunei Românii viitoare care se va „m\rgini“s\-[i administreze doar teritoriul [i popu -la]iile, urmând soarta na]iilor mici [i mediidin jur? Suferind îns\, ca în trecut, [ocu -rile [i intruziunile brutale, mascate sau nu,ale imperiilor din preajm\ sau servindu-leîntr-o fals\ [i iluzorie stare de independen -]\ [i auto-cefalitate?S\ fi dorit oare leaderii Mi[c\rii o „du -bl\“ autonomizare a teritoriului [i na]iuniinoastre, o „eliberare" [i o "unificare", dar[i o decis\, marcat\ afirmare, clar\ [i fier -binte a „geniului na]ional“, pus `ns\ – [iasta a fost un alt paradox! – în slujba conserv\rii[i adul\rii „valorilor eterne ale satu -lui românesc"? Într-un moment, primeledecenii ale secolului trecut, când aproapeîntreaga Europ\ oriental\ se gr\bea s\ a -jung\ din urm\ statele apusene, cele careGustave Doré:tr\iser\ o evolu]ie „ra]ional\ [i org<strong>an</strong>ic\“,mai mult sau mai pu]in, oferindu-ne, ori -cum, modelele posibile [i prestigioase dedezvoltare...S\ fi crezut, oare, leaderii Mi[c\rii c\„norocul" na]iunii noastre, coborât, în finepe plaiurile noastre str\vechi, s\ fie atâtde „viril“, de prodigios, încât s\ ne ajute s\ne propuls\m, dintr-o „mi[care“, în câ]iva<strong>an</strong>i sau decenii doar, într-o pozi]ie de egali -tate [i direct\ confruntare ideologic\, dac\nu [i de civil i za ]ie, cu state vechi, experi -mentate?Cum se explic\ oare inflam\rile atâtorarticole intens emulative ale tân\rului Mir -cea Eliade, devenit un fel de vârf de gene -ra]ie, sau te oretiz\rile ingenioase ale luiMircea Vulc\nescu, paginile agresive re -dac]ionale ale tribunei Mi[c\rii, Cuvântul,un- de ]ineau editoriale Nae Io nescu [i MihailSebasti<strong>an</strong>? Pentru a nu vorbi de oficio -sul Buna Vestire, care avea tonuri compa -rabile adesea cu bavarezul oficios [i gro -so l<strong>an</strong> al mi[c\rii naziste.Nu i-a tulburat oare în nici un fel pe „i -deologii“ extrem de tineri ai Mi[c\rii fap tulc\, înc\ de la începutul deceniului pa tru,Ilustra]ie la Don Quijote de Cerv<strong>an</strong>tesprin crima de la Ia[i, când Codre<strong>an</strong>u tra -ge cu pistolul în sub-prefectul M<strong>an</strong>ciu, sân -gele a n\cl\it cu brutalitate faldurile [i logi -ca „ideilor“ noului stat care trebuia s\ fiemai „str\lucitor ca soarele de pe cer“? Oa -re a[a în]elegeau „ei“ politica sau, mai [tii,„ei“, ideologii înfierbânta]i de care vor bim,credeau – ca [i, colegii lor „de idei“ din I -talia sau Germ<strong>an</strong>ia! – c\ o „Idee“ atât de„î nalt\“, de „istoric\“ [i „salvatoare“ nu maitrebuie s\ se supun\ c<strong>an</strong>o<strong>an</strong>elor bu nu lui sim]sau legalit\]ii burgheze...? Ta blelor „învechite“ale Legii, ale lui Moise sau cutumeiuniver sale [i europene. Deoa rece, o recu -noa[ tem azi (ca [i prin ceea ce a urmat,vorbim de comunismul din ]\rile din Est),aceste „mi[c\ri“ indicau bur ghe zia industrial\[i fin<strong>an</strong>ciar\ în primul rând nu nu maica du[ m<strong>an</strong>ul prim de comb\tut, dar [i ca unmo del ce trebuie n\ruit. O etic\ absolut\ca re, o credeau „ei“ – unii o cred, mai [tii,poate [i azi! – se confund\ cu sistemul, va -lorile [i administra]ia unei structuri socialecare [i-a tr\it traiul, deve nind, la modul a -rog<strong>an</strong>t, de-a dreptul reac ]ionar\.De altfel, fapt nu de neglijat, acestemi[c\ri, italiene, române[ti sau germ<strong>an</strong>eau fost preg\tite bini[or, printre altele, deformidabila descoperire a începutului desecol dou\zeci - suprarealismul europe<strong>an</strong>.Cu toate sub-diviziunile, sub-speciile [i mo -dele sale, ce au cuprins aceste state, for -me virulente de ironizare a pompierismului,a kitschului burghez în toate artele,pic tur\ [i poezie înclusiv.5.A investiga sau a „descrie“ o mi[carepolitic\ româneasc\ care a cuprins mii [izeci de mii de simpatiz<strong>an</strong>]i, martiri [i u ci -ga[i, de-a valma, propulsând în aten]ia na -]iunii figuri de „eroi aventurieri“, dar [i desplendide min]i speculative, apte – mai a -poi, în alte domenii s\ dea texte [i operememorabile, în ]ar\ [i în orgoliosul Occident–, e ca [i cum... ai privi printr-o lu -ne t\. Ca [i cum ai citi un fel de ciudat\ nu -vel\ tragic\, cu un sfâr[it mai mult decât52Însemn\ri ie[ene
Gustave Doré:criptic – unul din acele finaluri ce poate fiinterpretat în mai mult chei. Un fel de e -roic\ [i sinistr\ ambiguitate a Timpului, aIstoriei...Ah, dac\ n-ar fi fost „crima“, gândeameu, înc\ tân\r, uluit [i nu rareori deconcertatde „ve[tile“ sau „informa]iile“ ce-misoseau din puncte [i guri diferite – (primamea mare iubire, care a fost o femeie ce tr\-ise "fierbinte" pentru mi[care, [i Mioara, laînceputul <strong>an</strong>ilor cincizeci, în plin stalinism,opunea, cu o <strong>an</strong>ume îndârjire ideatic\, „i -de ile [i puritatea Mi[c\rii" fa]\ cu brutalitatea[i abuzurile de nedescris ale comu ni[-tilor-bol[evici... ). Dac\ „ei“, gândeam eu,dac\ promotorii [i ideologii Mi[c\rii n-arfi apelat [i n-ar fi amestecat crima ordina -r\ sau la[\ în ac]iunea lor, ea, aceast\ mi[ -care ar fi putut însemna, poate, o Rena[ -tere Na]ional\, cum o voise [i unul dintreprimii lor ideologi Nicolae Iorga. Or, bine -în]eles, asasinarea tic\loas\ a acestui ge niu[i unic spirit na]ional, mie, atras deja de im -periul literelor [i al culturii, mi-a creat nunumai „nedumerirea“ de care vorbeam,dar [i o clar\, marcat\ repulsie.Ilustra]ie la Don Quijote de Cerv<strong>an</strong>tesVorbe[ti, îmi spuneam în solilocviile-minumeroase, abundente [i m\cin\toare, cumi se întâmpl\ oric\rui autor ambi]ios [i ne -publicat – vorbe[ti de ridicarea ta pe ume -rii de glorie ai Na]iunii [i îi retezi unul dintrunchiurile cele mai înc\rcate de luci dita te[i de sev\, unul din apostolii con [ti in]ei desine a neamului? Ciudat, cel pu]in ciudat!...Scuza „lor“ a fost c\ „r\spunsul“ era pem\sura „atacului“ [i e drept c\ asasinareamâr[av\, în stil b<strong>an</strong>didesc, la ordinul luiCa rol II al frunta[ilor Mi[c\rii, în frunte cuCodre<strong>an</strong>u, putea s\ incite la derut\ [i furiea unei r\zbun\ri care-[i scap\ din chingi.Cu atât mai mult cu cât însu[i C\pit<strong>an</strong>ul,cu nici un deceniu înainte, trecuse gr<strong>an</strong>i]aacelui spa]iu în care politica, activ\ [i res -ponsabil\, trebuie s\-[i m<strong>an</strong>ifeste convingerile.[i „dreptatea“.E adev\rat, îns\, c\ toate aceste mi[ -c\ri pe care le-am denumit prea blând de„extrem\ dreapta“, fascismul mussolini<strong>an</strong>,nazismul hitlerist [i mi[carea legionar\, au„lunecat“ decis [i uneori în forme grote[ti,mai mult decât barbare [i <strong>an</strong>tium<strong>an</strong>e, dincolode aceast\ „gr<strong>an</strong>i]\“ sau „gr<strong>an</strong>i]e“,imprimând secolului trecut, în ciuda mari -lor sale revela]ii [tiin]ifice sau culturale, opecete pe care doar mileniile babiloniene,taifunurile hune [i t\tare sau nesf\r[itele m\ -celuri ale evului mediu de început, o mai potegala. Sau... sugera!Recurg în aceste pagini de îndr\znea]\<strong>an</strong>aliz\ [i „în]elegere“ la impresiile tân\ -ru lui ce am fost, deoarece, în tinere]e, amfost mai mult sau mai pu]in cu to]ii maiap]i de a în]elege „ciud\]eniile“ sau „nedrept\]ile“timpului [i ale istoriei; cu atâtmai mult cu cât, eu însumi, tinerelul careeram, familia mea, clasa mea mic-bur ghe -z\, ca [i religia în care crescusem – cea aBisericii Unite cu Roma [i a Ardealului ro -mânesc! – se aflau în mare suferin]\ [i în -c\ o dat\ în umilin]\ [i terfelire a crezului[i imaginii! {i cum comuni[tii stalini[ti deatunci, începutul <strong>an</strong>ilor cincizeci, erau [i sedeclarau du[m<strong>an</strong>i feroce nu numai ai bur -gheziei [i capitalului, dar [i ai acestei Mi[ -c\ri zis\ legionar\, târându-i în <strong>an</strong>i lungi depu[c\rie atroce pe leaderii [i simpatiz<strong>an</strong> -]ii ei – dup\ ce Antonescu le începuse „o -pera“ în timpul r\zboiului [i a propriei saledictaturi! – a[ fi fost tentat s\ le dau dreptatesau cel pu]in s\ m\ ar\t deschis argumentelorlor, dac\ nu [i a mi[c\rii. Influ -en]at [i de faptul c\, printre atâ]ia tineri [icapete înfierbântate, e drept, dar cu po -ten ]e enorme intelctuale, se aflau un Mir -cea Vulc\nescu, Mircea Eliade, Emil Cio -r<strong>an</strong> [i apoi, poetul [i matematici<strong>an</strong>ul D<strong>an</strong>Barbili<strong>an</strong>, pe numele s\u de artist Ion Bar -bu. Pe care, tot în acel timp, „expulza]i“[i ace[tia din [coli [i biblioteci, calomnia]igrosol<strong>an</strong> de nu pu]ini comentatori zelo[iai ocupa]iei ruse, numite comunism, îi des -copeream [i eu. La fel, aproape printr-untip de <strong>an</strong>chet\ timid\ [i ascuns\, prin bi -blioteci sau prin comunc\ri orale ale unormartori înc\ vii, cum, probabil, au f\cut-omul]i tineri ai genera]iei mele.Mai [tii, aceast\ întrebare, chestiune,aproape perplex\ a unui tinerel – „Dac\n-ar fi fost crima?!“ – s-ar putea pune [i azi,la o dist<strong>an</strong>]\ oarecum convenabil\ fa]\ depolemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene53
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34: zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90: E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241