seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

70Oameni [i poduriÎn general, femeile nasc copii, dar,când e[ti [i scriitoare, se mai întâm -pl\ [i alte lucruri, de pild\, s\ daina[tere unor ora[e întregi, sau, mai mo -dest, unui pod, cum a f\cut Maylis de Ke -ran gal, laureata premiului Medicis 2010 (Lanaissance d’un pont, Ed. Verticales). Astadup\ ce a adus, totu[i, pe lume patru copiiîn carne [i oase...Fiica unui c\pitan de curs\ lung\, n\s -cu t\ la Le Havre în 1967, autoarea a stu -di at istoria, filosofia [i etnologia la Paris,îna inte de a începe s\ lucreze în mediul e -ditorial, la Gallimard, mai întâi, creându-[iapoi propria editur\, Le Baron Perché,speciali zat\ în literatur\ pentru copii, pentrua se consacra exclusiv scrisului înce -pând cu 2008. Dintre romanele publicateanterior, Corniche Kennedy (2008) e celcare atrage aten]ia, propulsând-o pe liste -le selec]iilor finale ale mai multor premii.Na[terea unui pod – un titlu sobru,prea pu]in atr\g\tor dintr-o perspectiv\de marketing editorial – e cu adev\rat unroman-[antier, în bun\ m\sur\ imaginar,ca [i ora[ul californian Coca, în care por -ne[te construc]ia acestui uria[ pod suspen -dat, destinat a-l transforma într-un nou Dubai.Primarul, „Boa”, un Schwarzeneggerde buzunar, vrea s\-[i smulg\ ora[ul dinprovincialismul în care somnola [i s\-l a -runce în mileniul trei, dopîndu-l cu toategadgeturile polimorfe [i omnivore ale eco -nomiei mondiale, începând cu acest simbolicpod. Probabil c\ în alte vremuri, nuprea îndep\rtate, am fi vorbit de literatur\SF, dar ast\zi, când tr\im tot mai mult, a -deseori f\r\ s-o percepem, într-o lume „ma -trix-ial\”, în care majoritatea activit\]ilor[i tranzac]iilor noastre se desf\[oar\ în virtual,aceast\ na[tere livresc\ nu mai surprindepe nimeni, dimpotriv\, aerul ei u [orGustave Doré:decalat de ceea ce înc\ numim realitate sepotrive[te de minune cu scriitura deflagran -t\, muzical\ [i visceral\ în acela[i timp aautoarei.Cei care repro[eaz\ literaturii francezecontemporane nombrilismul [i imobilismulproduc]iilor sale vor fi descump\ni]i deacest text furnicar, à l’américaine, în careun proiect gigantic adun\ din toate col ]u -rile lumii o mul]ime de b\rba]i [i fe mei, demuncitori, ingineri, sudori, zidari etc., opo pula]ie eterogen\, o re]ea tentacular\ [iambi]ioas\ în care se împletesc vise, frus -tr\ri, energii, lupte de clas\ sau de putere.Ca cititor, e[ti invitat pe acest [antier trans -formator f\r\ casc\ sau salopet\ de protec]ie,la discre]ia scânteilor, loviturilor fulger\toare,a c\derilor [i altor reac]ii fizi cochimice,uria[a platform\ fiind magistraldescris\ ca un soi de plapum\ comunican -t\, textul însu[i fiind de o natur\ poate maipu]in spectaculos vizual\, cât o „oper\ tactil\”,fo[c\ind de atingeri, respingeri, apro -pieri, taton\ri, fragment\ri corporale obsedante.O stare de be]ie lucid\, un ames -tec permanent de dorin]\, c\utare [i tea -m\, pentru c\ fuga este imposibil\.În acest ora[ cu nume ridicol, dar cu re -zonan]e comerciale limpezi, la grani]a dintrevis [i economie hipermondializat\, seconfrunt\, de fapt, [i dou\ moduri de raportarela fic]iune – cel francez [i cel a -merican. E [i o încercare de „pod” literar,ca multe altele în ultimii ani, mai ales post-11 septembrie, când francezii au începuts\ priveasc\ cu mai mare indulgen]\ [i în -]elegere spre ce se întâmpl\ dincolo de o -cean. Dac\ în cinema, reu[itele acestui genDin ciclul Menajeria parizian\Însemn\ri ie[ene