seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

Dar puterea de selec]ie a elementelordin `nconjurime, pentru a se forma cu elemedii speciale, merge mult mai departe.~n una [i aceea[i familie, care `[i duce via -]a `n aceea[i cas\ [i la aceea[i mas\, uncopil adun\ din cele ce-i cad la `ndemân\mai ales lucru[oare de `mbr\c\minte, altuljuc\rii r\zboinice [i al treilea c\r]i de po -ve[ti. Din acela[i menu, unul alege f\i noa -se, iar altul carne, pe când al treilea pre -fer\ zaharuri.~ntr-o bibliotec\ public\ vin `n fiecarezi acelea[i dou\zeci de persoane, având `nfa]\ acelea[i cinci mii de volume; cele cincimii de volume constituiesc `mprejurimeacelor dou\zeci de intelectuali cari frecventeaz\biblioteca. Dar fiecare cititor `[i facemediul s\u, deosebit de al celorlal]i, princeea ce alege din rafturi. Unul nu cite[te de -cât literatur\, un al doilea cite[te matema -tic\; altul consult\ tratate de chimie [i cei -lal]i (fiecare dup\ preferin]\): istorie, [tiin]inaturale, filozofie, drept etc. Atâtea [i atâ -tea medii `n una [i aceea[i `mprejurime, ca -re `mprejurime pentru un ne[tiutor de car -te nici nu este m\car mediu.~n acest exemplu putem prinde mai u -[or rela]ia vie de la individ la mediu. ~n drep -tarea cuiva c\tr\ anumite elemente din `m -prejurime se poate face `ntâmpl\tor sau `nvirtutea unei `nclina]ii naturale. Ori cum s-arface aceast\ prim\ selec]iune, ea nu areo putere mare de a lega pe individ de o -biectul selec]iunei sale chiar de la `n ce put.Trebuie[te repetat\ selec]iunea, tre buie s\se men]ie individul pe linia aceleia[i apro -pieri, care s\ devie astfel o prefe rin]\. Dinacest moment, elementele `m pre jurimii, cariajung s\ fie preferate, devin me diu. Acestaatrage de aici `ncolo tot mai mult, determi -nând [i mai puternic selec ]iu nea urm\toa -re. ~n felul acesta, omul `[i for meaz\ me -diul, organizând, `n sistem pre ferat, elemen -te disparate din `mprejurime. Mediul, maiapoi, modeleaz\ individul, pu nându-l din ce`n ce mai mult `n acord cu elementele sale.Mai bine decât oriunde se poate urm\ -ri acest proces `n domeniul ideilor. Dup\cum ne construim selectiv un mediu mate -rial, tot a[a ne construim [i un mediu inte -lectual, format din idei [i concep]ii cari plu -tesc `n jurul nostru. Suntem `mpresura]iGustave Doré: Din ciclul Scheciuri grote[tidin toate p\r]ile de p\reri, credin]e, idei,a [a cum suntem `mpresura]i de diferite un -de luminoase ori electrice. Dar, din tot cene `mpresoar\ astfel, mintea noastr\ ale -ge un grup de idei ori altul [i pe multe dinele nici nu le observ\. Ca s\ le aleag\, eaare nevoie de o anume preg\tire, deci deo structur\ particular\, care o face selecti -v\ pentru unele idei. Spiritul omului estecel mai fin receptor de vibra]ii mintale, darpotrivit pe anumite lungimi de und\. Ca s\ne d\m socoteal\ de varietatea [i calitateavibra]iilor aruncate `n spa]ii de puterniceledifuzoare, a[ezate la sute de mii de kilome -tri, trebuie[te s\ construim un receptor a -nume pentru ele; altminteri, toate acele vi -bra]ii nu exist\ pentru noi, fiindc\ nu lepercepem. Mintea omului este, `n acela[itimp, [i difuzor [i receptor, [i `nc\ unul viu,capabil de autotransformare. Dar, cu toa -te c\ mintea este de o complexitate enor -m\, [i cu toate c\ este plastic\, ea func]ioneaz\principial dup\ acelea[i norme dup\cari se face radio-emisiunea [i radio-recep -]ia. Principiul strictei adapt\ri [i al potrivi -rei de und\ o domin\. A[adar, [i pentruin telect, ca [i pentru organismul in toto,una este `mprejurimea [i alta este mediul.Ba `nc\ mai clar se pune problema aici, `ndomeniul spiritului. Prin mijlocirea tehniceiimense a vremii noastre, `mprejurimeaintelectual\ a sporit enorm. Zilnic se arun -c\ asupra min]ii omului formidabile mul -]imi de stimuluri: c\r]i, reviste, ziare, afi[e;cinematograf, teatru, discursuri [i confe rin -]e; telegrame, telefonii, radio-emisii. Toa -te acestea, `n num\r imens, solicit\ min -tea omului [i toate alc\tuiesc `mprejuri meaintelectului uman. Dar, din toate, acest intelect`[i alege elementele sale, acelea pen -tru care se preg\te[te s\ fie receptiv. {ipreg\tirea se face mai ales prin men]i ne -rea `ndelung\ a unui contact cu unele dinelementele `mprejurimii intelectuale. Acestcontact cu unele elemente este o selec]ie[i selec]ia asta (ca [i pentru organismul intoto) poate fi opera unei `ntâmpl\ri ori aunei dispozi]ii naturale. Pentru marii arti[ti,selec]iunea impresiilor sensoriale, pe carese desvolt\ talentul lor, este desigur o `ncli -na]ie natural\, o potrivire `nn\scut\. Pentruprofesioni[tii obicinui]i, alegerea preo -cup\rilor, chiar dac\ `n fond este decis\ totantologie „Însemnãri ieşene“Însemn\ri ie[ene43