seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

antologie „Însemnãri ieşene“40ce, sau pictorul, preocupat s\ deter mi ne ra -porturi de culori, deduse din legi de fizi c\.Le lipse[te expe ri en]a vie [i direct\ a psiho -logului, mare c\ l\tor, pentru care pei sa jul,casele, alimen ta]ia, c\r ]i le [i via]a fami lial\fac parte in tegrant\ din sufletul co lec tiv.Din contra, g\sim aceast\ l\rgire a pla -nurilor de `n]elegere [i judecat\ la cosmo -politul Salvador de Madariaga (Anglais,Français, Espagnols), la Louis Reynaud(Français et Allemands, de[i cam sistema -tic ostil Germaniei), Kayserling (Analysespectrale de l’Europe), Em. Ludwig (Lemonde tel que je l’ai vu), Blasco Ibanez(Voyage d’un romancier autour du mon -de). Aceea[i not\ inteligent comparatist\izbe[te la mari c\l\tori, de larg\ experi en -]\ cosmopolit\, ca Paul Morand, AndréSiegfried, Aldous Huxley, M. Pernot etc.3. ~ntr-o ordine mai `nalt\, s-au produs`ncerc\ri mai metodice. ~n 1933, Academiade {tiin]e Morale [i Politice de la Pa risa ascultat lectura unei serii de portrete psihologicede popoare, adev\rate mode le alegenului, scrise de cunosc\tori de pri mamâ n\: André Siegfried, La Psycho logie dupeuple français; Alb. Rivaud, La Psy cho -logie du peuple allemand; Jacques Bardoux,La Psycho logie du peuple anglais;Paul Hazard, La Psycho logie du peuple i -talien; Jacques Ancel, La Psycho logie despeuples bakaniques (Séances et travauxde l’Acad. des Sciences Mor. et Pol., mars-avril 1933, Paris, F. Alcan).Fiecare din autori raporteaz\ psihologiapoporului str\in studiat la aceea a po -porului francez. Cercetarea e dus\ totoda -t\ pe plan adânc istoric, politic, social [imoral. Psihologia na]ional\ constituie, du -p\ ei, expresia unei atmosfere culturaleproprii, la c\ldura c\reia cedeaz\ toate par -ticularismele locale, f\r\ `ns\ a se l\sa su -primate. „Rasa“ apare tot mai mult ca unmit apus. Cum putea rezista `n fa]a atâtorfapte istorice care o desmint? Regiunile defrontier\ sunt `mp\nate de popula]ii veci -ne emigrate, perfect adaptate [i `ncorporatela spiritul ]\rii. Na]iile, cele mai `n che -Gustave Doré:gate etnic [i cultural, constituie doar conglomeratede popoare, apar]inând raselorcelor mai diverse, dar contopite `n presti -giul unei culturi [i al unei civiliza]ii unitare.A[a s-au `nchegat Fran]a, Germania [i Ita -lia. Psihologia na]ional\ este, de fapt, psihologiaunei culturi proprii, capabile s\ a -sigure autoritate [i s\ unifice.4. Acelea[i vederi `ntemeiate [i cu min]ise desfac [i dintr-o alt\ serie de publica]iimai ample, de aceea[i natur\, ap\rute `nBibliothèque de Philosophie Scientifique:Paul Gaultier, L’âme français; Jules Legras,L’âme russe, Louis Reynaud, L’âme allemand(prea ostil\ spiritului german, de[ibine informat\); Comte Sforza, L’âme ita -lienne. ~n alt\ colec]ie, André Maurois apublicat Les Anglais (Flammarion).Ilustra]ie la Mitologia Rinului de X.-B. SantineCu informa]ie interna]ional\, ele caut\a `nm\nunchia `ntreaga expresie a sufletu -lui unui popor, a[a cum reiese din formelede civiliza]ie, din istorie, din cultur\ [i maiales din aceea ce Pierre Janet nume[te„conduite“. Ele ruineaz\ definitiv teoria ra -selor, scump\ ideologiei germane actuale.Iar „geografia literar\“, a[a cum o conce -pe [i o practic\ un istoric eminent ca Jo -seph Nadler, – f\când din scriitor o ex presiedirect\ [i organic\ a solului [i a peisa -ju lui moral german – apare ca un exces desistematizare a unui sentiment na]ional [ia spiritului regionalist.Tot lucr\rilor mai sus citate le datorim[i sublinierea ap\sat\ a interesului deose -bit pe care `l prezint\ p\rerile str\ine despreo ]ar\, oricât am fi noi sup\ra]i de u -Însemn\ri ie[ene