eminescologicale ∙ eminescol86hovari ]inut în sala Herd<strong>an</strong> în chestiunea tocmelilor agricole, [i ar -ticolele: [„Senatul modificând în sec]ii...“] din T., 18 aprilie1882 (O. X<strong>III</strong>, p. 101-102), (considerând c\ tocmai „piramidasocial\” de care vorbe[te M.E., a dus la revolta lui T. Vladimi -res cu [i c\ nu se mai poate reface starea de lucruri desfiin]at\ dep<strong>an</strong>duri), [„În [edin]a de vineri a Camerei…”], din T., 12 mai1882 (O. X<strong>III</strong>, p. 114-115) (ar\tând c\ nimeni nu mai vrea s\ seîntoarc\ la starea de lucruri dinaintea lui T. Vladimirescu) [i[„«Pseudo-Românul» ne cere…”], din T., 16 mai 1882 (ar\tândc\ la detronarea lui Al. I. Cuza din noaptea de 11 februarie 1886au participat [i conservatorii, care „pân\ acum vreo 6 <strong>an</strong>i (...) a -fi[au c\ ei numai au f\cut pe 11 Februarie. Pentru ce acum tocmaiei îl numesc un act de felonie f\cut numai de noi?”)25. „Bucure[ti, 20 Florar/ 1 Cire[ar 1882“ (mai 21, p. 345).Editorial. În prima parte compar\ articolele [„În [edin]a de vineria camerei…”], unde M.E. spune c\ „românul nu-i târziu la minte[i nu-l duci de nas numai cu vorba”, cu un articol (neeminesci<strong>an</strong>)din Timpul, 15 mai 1882, în care se arat\ c\ ]\r<strong>an</strong>ii au fost a -m\gi]i de promisiunile lui C.A.Rosetti, [i remarc\ lipsa de logic\a ziarului conservator. În partea a doua revine la articolele [„Se -natul modificând în sec]ii…”] (O. X<strong>III</strong>, p. 101-102) [i [„«Pseudo-Românul» ne cere…”], constatând c\ M.E. n-a în]eles revolu]ialui T. Vladimirescu [i c\ partidul conservator vrea s\ vin\ la conducerea]\rii cerând revolte populare.„Voi v-a]i opus totdeauna egalit\]ii, [i chiar la 18 apriliea]i f\cut o od\ piramidei cu vârful ascu]it, deasupra c\reia bo -ierii num\rau b<strong>an</strong>ii cu b<strong>an</strong>i]a. A]i mai zis în Timpul de la 18aprilie: «Nu sunt de vin\ micii proprietari… clasele produ c\ -toare». A[adar, iar\[i piramida cu vârful cel ascu]it [i cu bo -ierii cu b<strong>an</strong>i]a. Osebirea între ei [i noi este: ei zic c\ s\te<strong>an</strong>ula fost fericit [i bogat sub guvernarea lor, [i c\ r\ul l-a f\cut d-lTudor cu împropriet\rirea de la 1864 [i guvernul nostru dince[ti <strong>an</strong>i din urm\ [apte. Noi am zis [i zicem: R\ul este mare[i l-a f\cut ilustra voastr\ piramid\”.De completat cu Românul, 26 mai 1882:„...Reproduser\m chiar textul cuvintelor potrivnicilor fiind -c\ dorim ca lumin\ deplin\ [i pentru to]i s\ se fac\ asupra u -nei epoci din cele mai însemnate-n istoria democra]iei române.Istoria noastr\ contempor<strong>an</strong>\ e pu]in cunoscut\. Tineri -mea se bucur\ de libert\]i, tr\ie[te sub legi [i institu]iuni democratice,dar nu [tie cu ce munc\, cu ce sacrificii [i cu cetru d\ au putut fi ele dobândite.Suntem dar ferici]i c\ ni se d\ ocazia de-a l\muri [i fixacondi]iunile-n care la 1821 s-a f\cut lupta pentru democra]ie[i na]ionalitate. Timpul pretinde c\ eroul român de la 1821s-a ridicat numai contra domnilor greci. C\ boierii români depe atunci erau nu numai asocia]i cu Tudor, ci [i amici [i ocrotitoriai poporului. El încearc\ s\ dovedeasc\ aceasta cu dou\ documente:1. Proclama]ia lui Tudor de la 20 martie 1821.2. Peti]iunea lui c\tre Poart\.Avem sub ochi aceste dou\ documente în dou\ versiuni: ceadintâi sun\ astfel: «A[adar, ajungând [i-n Bucure[ti care este ca -pitala ]\rii, [i unde am g\sit mul]i boieri patrio]i cari s-au gr\bit[i se gr\besc (g\sit-g\sesc, n.n.) de acelea[i sim]iri cu mine, pentrufericirea ]\rii, cu cari împreun\ chibzâindu-ne pentru împli -nirea greut\]ilor ce se cere de-mprejur\rile de as t\zi, s-a g\sitGustave Doré:Ilustra]ie la Istoria cruciadelor de Michaudde cuviin]\ ca prin mine s\ se împlineasc\ contribu]ia ob[teas -c\ de la fiecare».Timpul ia aceast\ proclama]ie, al c\rei text nu se potri -ve[te cu cel publicat de Dârze<strong>an</strong>u, ca un testament de patrio -tism pentru boieri.Însemn\ri ie[ene
E îns\ pozitiv c\ boierii au calificat mi[carea lui Tudor cao fapt\ tâlh\reasc\. E pozitiv c\ Tudor, vorbind boierilor ziceaispravnicului de Mehedin]i: «Au pe semne nu v-ajunge c\ i-a]itr\dat [i i-a]i despuiat pân\ când au r\mas tic\lo[ii ]\r<strong>an</strong>i maigoi decât cei din mormânturi? {i acum se vede c\ ave]i poft\s\-i [i omorâ]i?..{i iar\[i zic, p\ze[te-te bine ca s\ nu dai noro -dului vreo pricin\ cu vro împotrivire de arme, c\ atunci bines\ [ti]i c\ nici în g\urile [erpilor nu ve]i sc\pa, pentru c\ no -rodul cel ars [i fript de c\tre d-voastr\ este am\rât [i înfocatasupr\-v\ [i numai pricin\ caut\.» (Ist. rev. de la 1821 de C.D. Aricescu, vol.II, p.48-49).E pozitiv asemenea c\ la 4 februarie 1821 Dl. Tudor adu -na boierii div<strong>an</strong>ului cu o scrisoare /adres\/ în care citim ur m\ -toarele: «Prea cinsti]i boieri, de sunte]i dvs. Patrio]i [i p\rin]iai poporului /n.norodului/, precum o zice]i dvs. e vremea a sc\ -pa de hula tuturor neamurilor [i s\ v\ face]i patrio]i adev\ ra]i,iar nu vr\jma[i ai patriei, precum a]i fost pân acum. Bi ne arfi ca dvs. s\ opri]i r\otatea [i pornirea armelor ce a]i cugetatasupra norodului celui nevinovat [i credincios, [i s\ urma]i pre -cum au urmat str\mo[ii no[tri, adic\ s\ v\ învoi]i cu norodulla cererile ce v\ face, pentru c\ ei nu cer vreun lucru necuviin -cios, sau care s\ nu fi avut, ei cer o dreptate care poate fi dvs. demai mare folos – iar într-alt chip nu va ie[i lucrul la bun cap\t.»Este aseminea pozitiv c\ boierii din vârful piramidei de p-a -tunci, în fa]a mi[c\rii de liberare a lui Tudor Vladimirescu, auadresat dragom<strong>an</strong>ului Por]ii urm\toarea peti]iune la 30 ia -nuarie 1821: «Excelen]\, despre întâmpl\rile neprev\zutei iviria r\zvr\titorului Tudor Vladimirescu, în jude]ul Gorj [i în jude -]ul Mehedin]i, [i despre toate câte pân\ acum s-au întâmplat,se va încredin]a excelen]a voastra din al\turatul supus al nostruarzmazar. Noi, privind de la început mi[carea acestui f\ -c\tor de rele ca o fapt\ tâlh\reasc\, nu ne-am crezut deodat\a aduce aceasta la cuno[tin]a prea puternicei împ\r\]ii, încre -din]a]i fiind c\, în urma trebuincioaselor mijloace ce f\r\ întârzieream pus în lucrare, se va pune cap\t la aceast\ îndrez -nea]\ întreprindere, cum s-a întâmplat [i cu al]i îndr\zne]i f\ -c\tori de rele dinaintea lui, [i c\ s\ va chez\[ui iar\[i lini[titapetrecere a nevinovatei [i credincioasei Raiale – dar fiindc\lucrul a luat o alt\ fa]\, adic\ prin r\zvr\tirea care însu[i r\z -vr\titorul prin scris a m\rturisit-o prin nume de slobozenie,întinând sufletele cele mai simple cu îndemnul acestui cuvânt[i adunând în scurt timp pe mul]i din semenii lui, f\c\tori derele ca [i dânsul…au chibzuit c\ acest lucru este lesne de scosla cale…, ci are trebuin]\ de un bra] puternic [i înalt ca s\ semântuie norodul Valahei de-asemenea go<strong>an</strong>\ pân\ a nu cercajalnicele sfâr[ituri ale acesteia.»Deci, boierii cei mai patrio]i din vârful piramidei cereau oinvaziune str\in\ spre a n\bu[i mi[carea lui Tudor. Aceste ci -Însemn\ri ie[eneta ]iuni l\muresc pe deplin situa]iunea. Tudor considera pe bo -ieri ca tr\d\tori [i despuietori ai poporului, «cei care au f\cutpe popor s\ r\mâie mai gol decât mor]ii de prin mormânturi».Boierii priveau pe Tudor ca «un tâlhar» care încearc\ s\-i des -poaie de privilegie. «S\-i dea jos din vârful piramidei».Aceasta r\sare [i mai l\murit din Proclama]iunea lui Tudorcu data de 17 martie «c\tre dumnealor de bun neam n\scu]iboieri cinsti]i negu]\tori [i to]i l\cuitori ai Bucure[tilor».Iat\ ce citim în aceast\ declara]ie: «De la o vreme, îns\, dinpricina mâr[avei leg\turi a boierilor p\mânteni cu trimi[ii du -p\ vremi de c\tre Poarta otom<strong>an</strong>\, domni greci, cu totul nis-au c\lcat drepturile [i ni s-au înjosit încât, dup\ cum de fa]\vede]i, am ajuns mai r\u decât cei robi]i. Pentru c\ aceia caredup\ numirile, dup\ vredniciile dreg\toriilor, în care s-au a flat[i se afl\, [i dup\ numirea r<strong>an</strong>gului ce purtau [i poart\, [i seGustave Doré:Ilustra]ie la Istoria cruciadelor de Michaudeminescologicale ∙ eminescol87
- Page 3 and 4:
~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6:
La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8:
inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10:
de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12:
Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14:
M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16:
A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18:
Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20:
cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22:
din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24:
Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26:
sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28:
N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30:
le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31 and 32:
gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 33 and 34:
zeci de ani `l `ndepline[te destul
- Page 35 and 36:
Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84: ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86: astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87: Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 91 and 92: Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101: LEI 10 ISSN: 1221-3241