seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

antologie „Însemnãri ieşene“Gustave Doré:spirit [i locuri de `ntâlnire ale for]ekor inte -lectuale din tot ce avem mai bun. Oriceconfusie `n aceast\ privin]\ e d\un\toare,orice dispersiune e o sl\bire [i orice divisa -re este o crea]ie de disorient\ri.De Academia Român\ se leag\ o bu n\parte din rena[terea intelectual\ a ]\rilorromâne[ti [i consacrarea ideii de unitatena]ional\. De [aptezeci de ani de când este`n fiin]\, ea a cuprins `n sânul s\u persona -lit\]i din toate provinciile, cari, `nc\ `na in -te de unirea politic\, s-au g\sit unite `n e -forturile spirituale. Ea [i-a creat o puteresimbolic\, a c\rei influen]\ se simte `n cercurileintelectuale. Prestigiul ei nu trebuieatins `n nici un chip, dac\ ]inem s\ `nt\rimfor]ele de coeziune ale societ\]ei noastrecultivate.~n calitate de biolog, `ns\, m\ pot `n tre -ba [i m\ `ntreb chiar: nu au cumva [i insti -Caricatur\ din ciclul Menajeria parizian\tutele acestea o via]\ care se poate s\ a -jung\ odat\ la termen? Nu se desfiin]eaz\Academiile niciodat\?Avem un exemplu dat tot de AcademiaFrancez\. ~n timpul marei revolu]ii, ea afost suprimat\ `n 1793, pentru a fi apoiref\cut\ sub numele de Institut de France`n 1795. Vina ei era „d’avoir été protégépar les rois et de les en avoir remerciés“.Aceast\ institu]ie ap\rea astfel ca o forma -]iune din vechiul regim [i noul regim, revo -lu]ionar, nu o putea tolera. ~ncetul cu `n cetul`ns\, Institutul a redevenit aproape ce -ea ce fusese alt\dat\ Academia Francez\.Numai motive de acest ordin ar putea`ndrept\]i o `ncercare sincer\ de a subplantaAcademia Român\ prin alte Aca -demii. Numai `n caz când organizatorii A -socia]iei [tiin]ifice, de care vorbim, cred c\trebuie[te schimbat regimul politico-socialde azi al României prin altul, numai atuncis-ar `n]elege ac]iunea lor de sl\bire [i de `n -locuire a Academiei noastre na]ionale.Academia Român\, `nfiin]at\ de regeleCarol I [i cinstit\ printr-o deosebit\ protec -]ie de de Ferdinand I, este strâns legat\ deregalitate. Ea are la noi rolul pe care l-a a -vut Academia Francez\ `n vechiul regim alFran]ei. Dac\ promotorii unei noi academiisocotesc c\ a sosit vremea s\ schim -b\m ordinea politic\ [i social\ a ]\rii noas -tre, atunci s-ar explica dorin]a lor de a sl\ -bi institu]iile noastre tradi]ionale. Noi credemc\ n-a sosit asemenea vreme [i c\, `nloc de a `ncerca d\râm\ri de institu]ii, prinbagatelizarea lor, avem nevoie azi mai multdecât oricând s\ consolid\m pe acele caresunt [i au un trecut `ndep\rtat. Dar cu astaintr\m `n examinarea scurt\ a acelei mentalit\]ipostbelice, de care pomeneam la`nceputul acestui articol.Mentalitatea de dup\ r\zboi este (`nc\[i pân\ azi) o mentalitate revolu]ionar\.Atât acei cari vor democratiz\ri exagerate,cât [i acei cari doresc ordine impus\, sunt`nsufle]i]i de acela[i spirit de nesupunere.Fiecare vrea s\ `nceap\ lumea de la el. Nimeninu vrea s\ recunoasc\ autoritatea; [icei cari nu pot dezvolta anarhia `n acte opreg\tesc `n suflete. Sub diferite pretexte,oamenii `[i rezerv\ dreptul de a face explo -zie oricând [i `mpotriva a orice. Chiar ceimai declara]i partizani ai ordinei cultiv\ `nintimitatea lor germenii neascult\rii [i aineconsim]irii. Din pricina acestor tendin]i,`ntre]inute subtil, nimic nu pare sigur `n via -]a noastr\ actual\ [i totul pare supus nu u -nei schimb\ri lente (ca `ntr-o alc\tuire s\ n\-toas\), ci neprev\zutului care se joac\ `n sal -turi. Din acest isvor spiritual `[i trag originaamenin]\rile cu transformarea principial\a Statului, desordinele [colare (dup\ caristuden]ii ar vrea s\ conduc\ pe profesori),`mbluzeala tinerilor peste b\trâni (a c\ror`nc\p\]ânare de a mai tr\i `i sup\r\) [i ten -din]a de a decide `n toate cele cu glasul str\ -zei. Tot din a[a ceva iese [i dorin]a de a sl\ biAcademia Român\ prin `nfiin]area altora.32Însemn\ri ie[ene