Viaţa Sfântului Fotie cel Mare - K

Viaţa Sfântul Fotie cel MarePapa Ioan al VIII-leaPapa Adrian al II-lea a murit în Noiembrie 872. Urmaşul său, Ioan al VIII-lea, i-a scrisdin nou Ţarului Boris împotriva grecilor, zicând: „Zi de zi grecii rătăcesc cu noi şi feluriteînvăţături şi dogme.” În alt loc scria: „Plângem şi ne tânguim, grijindu-ne şi temându-ne ca nucumva urmând grecilor (care au căzut în tot felul de erezii şi schisme, precum le esteobiceiul), să cădeţi şi voi împreună cu ei întru adâncul rătăcirii. Căci te întreb, fiule, cuvorbele lui Moisi, - întreabă pe tatăl tău, şi va povesti ţie, pe cei mai bătrâni decât tine, şi vorspune ţie - (A II-a Lege 32, 7), fost-au oare grecii vreodată slobozi de vreun eres sau altul?”Ignatie a intrat în conflict cu problema alegerii jurisdicţiei asupra Bulgariei, căci arămas credincios hotărârilor Sinodului din 869-870. La scurt timp după trimiterea în Bulgariaa arhiepiscopului grec Iosif, misionarii latini au fost alungaţi. Roma a protestat împotrivaacţiunilor lui Ignatie, care-i făcea să fie la fel de nemulţumiţi de Ignatie pe cât fuseseră şi deFotie.Papa Ioan al VIII-lea ar fi putut să-l trateze pe Ignatie ca excomunicat, căcipredecesorul său Adrian îl ameninţase pe Ignatie cu excomunicarea dacă încalcă poruncapapală de a nu intra în Bulgaria, însă Papa Ioan a întârziat să dea o sentinţă publică,nădăjduind că Ignatie va recunoaşte încălcarea săvârşită. El i-a scris lui Ignatie şi, în termenifoarte hotărâţi, i-a spus că va fi excomunicat dacă nu-şi cheamă înapoi preoţii din Bulgaria întreizeci de zile. Într-o altă scrisoare către clericii greci din Bulgaria, Papa Ioan confirmasentinţa de excomunicare pronunţată de predecesorul său, adresându-li-se astfel: „Tuturorepiscopilor şi altor clerici greci, cotropitori ai eparhiei Bulgariei şi excomunicaţi de către noi.”El îi ameninţa că, dacă nu se retrag din Bulgaria într-o lună, şi ei vor fi depuşi şiexcomunicaţi. Pe de altă parte, făgăduieşte episcopilor că le va da alte scaune.Când oare s-a mai auzit, în cele dintâi opt veacuri din vremea slăviţilor apostoli, ca unPatriarh să fie excomunicat şi depus dacă nu ascultă poruncile Papei de la Roma ce acţiona caun suveran absolut? Însă episcopii din Răsărit nu aveau să asculte de poruncile saleanticanonice.În ciuda acestor piedici, eforturile misionare bizantine în Balcani, mai ales înMacedonia şi Bulgaria, au primit un puternic imbold prin sosirea ucenicilor sfântului episcopMetodie († 885). Ei fuseseră alungaţi din Moravia iar acum răspândeau ortodoxia şi civilizaţiabizantină printre popoarele slave, propovăduind în limba slavonă. Astfel, Moravia a căzut însfera de influenţă papală iar Bulgaria, Macedonia şi Serbia au intrat pe orbita Bizanţului.46Rechemat din surghiunÎn ciuda surghiunirii lui Fotie, clerul din Constantinopol i-a rămas credincios, chiardacă mulţi din episcopii săi au fost şi ei surghiuniţi. Chiar şi bisericile sfinţite de el au fostdistruse. Nu a trecut mult până când împăratul Vasile şi-a dat seama că bunăvoinţa sa faţă deextremişti nu i-a adus foloasele pe care le nădăjduia. Schimbându-şi politica, s-a alăturatfacţiunii moderate.Purtarea paşnică şi plină de har a Sfântului Fotie a cucerit curând respectul tuturor,chiar şi al celor mai înverşunaţi duşmani ai săi. Şi împăratul a recunoscut virtutea şi măreţialui Fotie şi cugeta să-l recheme din surghiun. Încet-încet, Vasile recunoştea că atitudinea safaţă de Fotie fusese greşită şi încerca să o îndrepte.Sfaturile cinstite ale Patriarhului Ignatie înrâuriseră mult pe împăratul Vasile, căciconştiinţa lui Ignatie îl încredinţa că şi el era vinovat de prigonirea lui Fotie. Astfel că i-avorbit împăratului despre eliberarea sfântului bărbat.În 875 Vasile i-a îngăduit lui Fotie, acum în vârstă de cincizeci şi cinci de ani, să se