Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
ASPECTE PSIHO-SOCIALE IN EVOLUTIA PSIHOSINDROAMELOR GESTATIEI
Gabriela BUICU¹, Marieta GRECU-GABOS¹, Ruxanda BLOJ¹, Florin BUICU² ,
Bogdan PALTINEANU²,B. BUDA²
1 -Clinica Psihiatrie nr. 1. UMF Tg-Mures, 2 -Universitatea de Medicina si Farmacie din Tg-Mures
Rezumat
Pe parcursul saptamanilor si lunilor de graviditate, 10-17% din gravide prezinta tulburari depresive de tip
nevrotic, celelalte manifestari din cadrul psihosindroamelor gestatiei fiind mai rare. Aceasta stare de stress
psihologic influenteaza interactiunea mama-produs de conceptie. Studii recente asociaza aceste tulburari cu
factorii stresanti psiho-sociali, biologici si ambiental. O intelegere mai buna a efectelor stresului si ale
suportului social asupra sanatatii psihice a mamei este esentiala pentru aplicarea celor mai adecvate masuri
profilactice.
Abstract
In the weeks and months of pregnancy, between 10-17% of pregnant women, presents nevrotical depressive
dissorders, others symptomes from pregnancyes dissorders was rarely. This state of psychological distress
affects the mother-infant interaction. Recent studies incresing link these symptoms with psychosocial,
byological and environmental stress factors. The setting up of relevant and efficient prevention and
promotion programs required a better understanding of the effects of stress and social support of the mental
health of mother
Maternitatea constituie un factor psihosociologic de
echilibrare si implinire a personalitatii feminine, din
cele mai vechi timpuri, remarcandu-se efectele
corectoare ale maternitatii asupra temperamentului. In
mod exceptional, maternitatea poate constitui, prin
complexitatea ei plurifactoriala, substratul favorizant,
rareori determinant al aparitiei unor psihosindroame
diferite ca semnificatie etiopatogenica si evolutie
clinica.
Maternitatea, in desfasurarea ei, are mai multe trepte:
- graviditatea sau puerperalitatea,
- lactatia,
- post-partum.
Complexul matern, din punct de vedere psihanalitic,
desemneaza atasamentul excesiv al copilului fata de
partenerul matern al cuplului parental, ceea ce
reprezinta o dimensiune a „complexului Oedip”. La
femeie, complexul matern e mai putin complicat,
manifestandu-se fie printr-o exacerbare a instinctelor
feminine materne, fie o diminuare a lor pana la
disipare. In acest context, Jung(1967) distinge patru
variante ale complexului matern:
A.-hipertofia elementului matern, in care scopul
unic al femeii devine fixat pe dorinta de a avea copii,
asupra carora isi concentreaza toate preocuparile si
ingrijirile exagerate, diminuindu-le capacitatea
dezvoltarii independente;
B.-diminuarea instinctului matern , pana la
disiparea lui, determinate de un eros debordant, care
adesea induce si o conduita inconstienta de incest
inconstanta. Acestui tip de femeie ii plac relatiile
senzationale si exaltante de scurta durata;
C.-identificarea cu mama; mama devine in acest
caz pentru fiica o „superpersonalitate”, de care se
ataseaza profund, devenind astfel, tipul de femeie cu
sentimente de inferioritate, care simuleaza in
permanenta o inocenta ranita si o stare de abandon;
155
D.-complexul matern negativ, sau de aparare
impotriva mamei, manifestat printr-o lupta continua
impotriva identificarii cu mama, care pe de o parte
exercita fascinatie asupra fiicei, dar pe de alta parte,
fiica manifesta rezistenta si gelozie fata de mama. Este
tipul de femeie a caror instincte se concentreaza
asupra partenerului matern sub o forma defensiva si
in detrimentul unei vieti personale, casatoria devine
astfel un scop pentru a se desprinde de mama. In
acest sens, obligatiile materne si exigentele vietii de
cuplu induc neliniste si iritabilitate.
Astfel, in perioada de maternitate se pot intalni o serie
de probleme, mai mult sau mai putin dificile. Sarcina
constituie o perioada de vulnerabilitate psihica prin
intricarea mai multor factori potentiali
patogeni(biologici, psiho-sociali si ambientali).
Depistarea si cunoasterea lor reprezinta elementul de
baza in vederea instituirii unor masuri de suport
special si de preventie eficienta a psihosindroamelor
gestatiei.
- Factorul biologic:
- perturbarea statusului hormonal (exces de
hormoni gonadotropi la inceputul celui de-al
doilea trimestru al sarcinii si prin exces de
hormoni steroizi la sfarsitul ei);
- implicatiile psihologice ale modificarilor
corporale (cresterea in greutate, a taliei, a
sanilor)
- Factorul psihosocial: accesul la statutul de mama,
locul si importanta sarcinii pt ambii parinti, evolutia
relatiei intre parinti. Numerosi autori (Eagly et all,
1993; Collins et all, 1993; Al-Bustan et all, 1995;
Wooller et all, 1995; Predescu, 1998; Druta, 1998;
Sethi, 1999; Ciuperca, 2000) videntiaza efortul de
adaptare si acomodare in familie odata cu aparitia
copilului, modificarile in stilul de viata din perspectiva
subidentitatii maritale si parentale precum si
modificarile de statut si atributii in cadrul cuplului