Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
CONCEPTE MODERNE ÎN NUTRIŢIE: DE LA CONCEPTUL CLASIC DE DIETĂ LA
“ALIMENTELE FUNCŢIONALE”
Marius MĂRUŞTERI 1, Daniela MUNTEAN 1, Alina BOGDAN 2, Dorin MARIAN 2,
Vladimir BACÂREA 1, Alexandru ŞCHIOPU 1
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
2Clinica Chirurgicală, UMF Târgu-Mureş
Rezumat
Lucrarea prezintă un scurt istoric al evoluţiei noilor concepte în domeniul nutriţiei, de la conceptul clasic de dietă
la apariţia conceptului de alimente funcţionale/nutraceutice/alicamente, în contextul unor tendinţe semnificative
pentru evoluţia societăţii actuale: creşterea costului serviciilor de sănătate, creşterea continuă a speranţei de viaţă -
în special în ţările cu un nivel ridicat de dezvoltare, creşterea numărului de persoane în vârstă, în aceleaşi ţări,
necesitatea indivizilor de a avea o îmbunătăţire semnificativă a “calităţii vieţii”
Keywords: dietă, alimente funcţionale, nutraceutice, alicamente
Summary
The aim of this paper is to present the evolution of some new concepts in nutrition, starting from the “classical”
health-related diet to the new concepts of “functional foods/nutraceuticals/alicaments”. These new concepts
evolved in close relationship with the new trends in modern society: the increasing cost of health care, the
continuing increase in life expectancy, the increase in the numbers of elderly people, the desire of people for an
improved quality of life.
Keywords: diet, functional foods, nutraceuticals, alicaments
I. Introducere: noi concepte în nutriţie
Foarte mult timp, rolul principal al dietei a fost
considerat a fi cel de furnizare a unei cantităţi
suficiente de nutrienţi pentru a asigura nevoile
metabolice ale unui anumit individ, oferind totodată
acelei persoane sentimentul de satisfacţie şi de „stare
de bine”, prin intermediul unor senzaţii oarecum
hedonistice, cum este gustul mâncării.
Foarte devreme însă, s-a demonstrat faptul că dieta,
prin posibilitatea de “a modula” anumite funcţii
specifice ale organismului, poate avea efecte benefice
pe plan fiziologic, dincolo de efectele sau senzaţiile
menţionate anterior.
Astăzi, este unanim acceptat faptul că dieta nu numai
că poate ajuta la atingerea unei stări optime de
sănătate, dar poate juca de asemenea un rol important
în reducerea riscului de apariţie a anumitor boli [11].
Ne aflăm practic în faţa unor noi provocări în ştiinţa
nutriţiei, deoarece, cel puţin în ţările dezvoltate,
conceptele legate de nutriţie se schimbă semnificativ:
se constată o deplasare a echilibrului dinspre “dietă
(nutriţie) adecvată” spre cel de “dietă (nutriţie)
optimă”, acest ultim termen presupunînd o
reconsiderare a poziţiilor, trecerea de la concepţia de
satisfacere a nevoilor de hrană (foamei) a unui anumit
individ, respectiv concepţia de siguranţă alimentară, la
un nou concept – cel privitor la potenţialul anumitor
alimente de a îmbunătăţi starea de sănătate a
individului [6].
Cu toate că există încă, chiar şi în ţările cu un nivel
ridicat de trai, un număr însemnat de persoane ce
cunosc foarte puţine lucruri despre ştiinţa nutriţiei,
nivelul de educaţie a consumatorului din societatea
modernă cu privire la acest subiect şi legătura sa cu
starea de sănătate a crescut considerabil.
207
Majoritatea oamenilor devin tot mai conştienţi şi mai bine
informaţi despre acest subiect comparativ cu situaţia de
acum câţiva ani, ca un rezultat al acestei stări de fapt,
aşteptările lor privitoare la îmbunătăţirea stării de sănătate
în urma unei alimentaţii adecvate sunt din ce în ce mai
ridicate.
Astfel, în urma unui studiu efectuat în 1996 în cele (pe
atunci) 15 state membre ale Uniunii Europene, pe un
eşantion reprezentativ de 14331 de persoane, 9% dintre
subiecţi au ales “a mânca sănătos” ca fiind cel mai
important factor ce le influenţează alegerea alimentelor,
în timp ce 32% au afirmat că acest factor are, de
asemenea, un anumit grad în influenţarea acestei decizii
[9].
II. Importanţa creşterii “calităţii vieţii” în contextul
creşterii speranţei de viaţă
Schimbarea conceptelor în domeniul nutriţiei are o
importanţă particulară prin prisma câtorva tendinţe
semnificative pentru evoluţia societăţii actuale [6]:
1. Creşterea costului serviciilor de sănătate, inclusiv din
perspectiva zilelor de muncă pierdute în urma
îmbolnăvirii;
2. Creşterea continuă a speranţei de viaţă, în special în
ţările cu un nivel ridicat de dezvoltare;
3. Creşterea numărului de persoane în vârstă, în aceleaşi
ţări, în principal din motivul menţionat la
punctul anterior;
4. Dorinţa indivizilor de a avea o îmbunătăţire
semnificativă a “calităţii vieţii”.
Creşterea continuă a costurilor legate de sănătate este
unul dintre principalele motive de îngrijorare în foarte
multe părţi ale globului.
De exemplu, acest tip de costuri la nivelul Uniunii
Europene în perioada 1995-2000, au fost estimate ca fiind
în medie 8% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţărilor