Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) legate de plata contribuţiilor, iar gradul de acoperire al populaţiei cu servicii de sănătate este mai redus. - sisteme de sănătate bazate pe asigurări private. Acestea stimulează dezvoltarea unei pieţe a îngrijirilor pentru sănătate, o calitate crescută a serviciilor medicale, dar gradul de acoperire al populaţiei (în special al celei sărace) este limitat. Tocmai de aceea acest sistem a devenit funcţional în puţine ţări, una dintre ele fiind S.U.A. România de după 1989 a moştenit de la regimul comunist un sistem de sănătate dirijat centralizat, de tip sovietic. Unităţile sanitare erau în proprietatea statului, iar finanţarea serviciilor de sănătate se făcea de la bugetul public. Într-o logică de diversificare a surselor de finanţare, începând cu anul 1992 s-a creat şi un Fond special pentru sănătate (până în anul 2001), reintrodus în 2006 sub o altă formă şi denumire – „taxa pe viciu”. Începând cu anul 1993, s-a încercat de asemenea transferarea unei părţi din povara suportată de bugetul de stat cu acoperirea cheltuielilor sectorului sanitar (reparaţii, utilităţi) către bugetele locale. Măsura s-a dovedit în timp ineficientă datorită deficitului cronic de resurse la nivelul colectivităţilor locale. În acest context, din anul 1998 s-a trecut la un sistem de finanţare bazat pe asigurările sociale de sănătate. Sa instituit un sistem de contribuţii obligatorii plătite în proporţii egale de către salariaţi şi angajatori, în funcţie de venitul obţinut de cei dintâi. Iniţial cota a fost de 5% pentru angajaţi şi patroni, respectiv de 4% în cazul pensionarilor. În prezent ea este de 7% pentru angajatori şi de 6,5% pentru ceilalţi contribuabili (salariaţi, pensionari, liberi profesionişti, şomeri, agricultori). Deşi nu contribuie, sunt asimilaţi asiguraţilor copiii şi tinerii pe perioada studiilor, veteranii de război, persoanele cu handicap, revoluţionarii sau persoanele persecutate de regimul comunist, precum şi orice alte persoane care se găsesc în întreţinerea unui asigurat şi nu realizează venituri proprii. Se estimează că fondul asigurărilor sociale se sănătate acoperă în proporţie de 75-80% cheltuielile cu serviciile de sănătate din România. Restul provine din surse de finanţare complementare, atât publice cât şi private, cu ar fi: bugetul de stat şi cele locale, venituri proprii ale unităţilor sanitare, credite externe şi nu în ultimul rând plata directă de către pacienţi a îngrijirilor private de sănătate sau a serviciilor neincluse în pachetul acoperit de asigurările sociale, ori decontate parţial. Considerăm că reforma în domeniul sanitar din România ar trebui să conducă la combinarea tuturor metodelor de finanţare prezentate şi la crearea unui sistem de sănătate structurat pe trei niveluri: - o finanţare de la buget, pe baza impozitării generale, a serviciilor publice de sănătate cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei 357 - acoperirea serviciilor de sănătate de bază, derivate din riscul individual de îmbolnăvire prin asigurările sociale de sănătate - finanţarea serviciilor cu necesitate redusă sau neesenţială (de lux, la cererea pacientului), să aibă la bază plata directă sau asigurările private de sănătate. Se pot folosi inclusiv variantele moderne ale metodelor de finanţare descrise, cum ar fi: - competiţia administrată, care le conferă indivizilor posibilitatea de a-şi alege casa de asigurări sociale de sănătate sau de a se transfera de la o societate la alta - finanţarea prin „conturile sănătăţii” care presupune evidenţierea contribuţiei plătite de fiecare individ într-un cont personal deschis acestuia la casa de asigurări. Sumele acumulate pot fi folosite de titular sau de membrii familiei acestuia pentru plata serviciilor de sănătate. Disponibilul din cont este bonificat cu o anumită dobândă, putând fi transmis urmaşilor sau retras după ieşirea din viaţa activă. Bibliografie 1. Constantinescu D.: Asigurări personale, Ed. Semne, Bucureşti, 1998; 2. Matei G.: Protecţie şi asigurări sociale, Tipografia Universităţii din Craiova, 1997; 3. Şeulean V.: Protecţie şi asigurări sociale, Ed. Mirton, Timişoara, 2003; 4. Tănăsescu P.: Finanţarea asistenţei medicale în România, după anul 1998 şi propuneri de ameliorare a eficienţei acestor finanţări, Rev. Pharmakon nr.13 şi 14 din 2002; 5. Tufan C., Ştefan V.: Asigurări sociale de sănătate, Ed. Lex, Bucureşti, 2001; 6. Văcărel I.: Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) VALOAREA ECOGRAFIEI TRANSABDOMINALE SI TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE IN DIAGNOSTICUL UNEI OBSTRUCTII COMPLETE A CǍII BILIARE PRINCIPALE PRIN CALCULI PREZENTARE DE CAZ Maria Daniela PODEANU 1, Marius Florin COROŞ 2, Simona STOLNICu 3, Gabi BUICU 7, Florin BUICU 7, Ovidiu JIMBOREANU 4, T BARA 4, I GYORGY-FAZAKAS 4, Felicia TOMA 5, Klara BRÂNZANIUC 6, IP SIMU 1, Mircea BURUIAN 1, Nina Ioana ŞINCU 1 1 - Cl. Radiologie şi Imagisticǎ Medicalǎ, UMF Tg.Mureş, 2 - Cl. Chirurgie III, UMF Tg.Mureş 3 - Departamentul Anatomie Patologicǎ, UMF Tg.Mureş, 4 - Cl. Chirurgie II, UMF Tg.Mureş 5 - Disciplina Microbiologie, UMF Tg.Mureş, 6 - Disciplina Anatomie, UMF Tg.Mureş, 7 - UMF Tg.Mureş Rezumat Litiaza biliarǎ este cea mai comunǎ cauzǎ a obstrucţiei biliare. Sexul feminin este interesat mai frecvent, iar rata incidenţei creşte odatǎ cu înaintarea în vârstǎ. Prezentǎm cazul unei paciente în vârstǎ de 79 ani supusǎ unei coledocolitotomii pentru obstrucţie persistentǎ şi completǎ a cǎii biliare principale prin calculi mari dispuşi pe întregul sǎu traiect; în plus, au fost decelaţi calculi în ductul hepatic stâng şi la unirea ductelor principale lobare. Istoricul bolii semnaleazǎ o colecistectomie laparoscopicǎ în urmǎ cu şapte ani. Ecografia transabdominalǎ şi tomografia computerizatǎ nativǎ pot fi examinǎri imagistice neinvazive de mare acurateţe în diagnosticul coledocolitiazei. În departamentul nostru de imagisticǎ ecografia transabdominalǎ este metoda de primǎ intenţie în diagnosticul sindromului icteric. CT spiral cu secţiuni fine optimizeazǎ diagnosticul, mai ales dacǎ se ridicǎ suspiciunea unor complicaţii. În cazul de faţǎ cele douǎ tehnici imagistice au avut sensibilitate şi specificitate similarǎ în detectarea calculilor din cǎile biliare. Tomografia computerizatǎ a fost superioarǎ ecografiei în ceea ce priveşte evaluarea pancreasului. Cuvinte cheie: obstrucţie biliarǎ, icter, litiazǎ biliarǎ, coledocolitiazǎ Summary Gallstones are the most common cause of biliary obstruction. They occur more frequently in females than in males and their incidence rate increases with age. We report a case of a 79-year old woman who underwent a choledocholithotomy for persistent and complete obstruction by large stones of the common bile duct; moreover two stones were found in the left hepatic bile duct and other two stones exactly at the confluence of the main hepatic bile ducts. Her history includes a laparoscopic cholecystectomy seven years before. The transabdominal ultrasonographic and non enhanced spiral computed tomography examinations are accurate noninvasive imaging methods in the diagnosis of bile duct stones. In our imaging department transabdominal ultrasonography is the first method used in the diagnosis of patients with obstructive jaundice. Thin section spiral computed tomography improves biliary tree imaging, mainly if complicating features are suspected. In our presentation both these imaging techniques had similar sensitivity and specificity in the detection of bile calculi. Computed tomography was superior to transabdominal ultrasonography in the pancreas examination. Keywords: bile duct obstruction, jaundice, gallstones, choledocholithiasis Textul lucrarii Prezentǎm cazul unei paciente în vârstǎ de 79 ani internatǎ de urgenţǎ cu sindrom icteric. Istoricul bolii semnaleazǎ o colecistectomie laparoscopicǎ în urmǎ cu şapte ani pentru litiazǎ a veziculei biliare urmatǎ, în ultimii patru ani, de episoade repetate de colangitǎ. Este de notat faptul cǎ preoperator s-a efectuat o colecistocolangiografie i.v., dar nu au fost depistaţi calculi în cǎile biliare. La momentul internǎrii pacienta prezenta icter, frisoane, stare febrilǎ şi dureri abdominale localizate în epigastru şi în hipocondrul drept. Examinǎrile ecografice anterioare(ultimii patru ani), repetate, efectuate inclusiv cu cca trei sǎptǎmâni înaintea internǎrii, nu au indicat prezenţa calculilor în cǎile biliare, semnalând numai dilatarea cǎii biliare principale (CBP), cǎilor biliare intrahepatice (CBIH) şi inomogenitatea capului pancreasului (fǎrǎ alte precizǎri în legǎturǎ cu acest aspect). În departamentul nostru de imagisticǎ ecografia transabdominalǎ este metoda de primǎ intenţie în diagnosticul sindromului icteric.Ecografia 358
Page 2 and 3:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19:
Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 357: Satu Mare - Studii şi Comunicări
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?