Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) Figura nr.3. Aspect caracteristic al Someşului la Odoreu. 2. Scurt istoric al cercetării avifaunei din zonă. Istoricul cercetării păsărilor din depresiunea Baia Mare şi de pe cursul inferior al Someşului este destul de sumar. Practic, literatura de specialitate nu reţine nici o lucrare de ornitologie despre Depresiunea Baia Mare până la reînfiinţarea catedrei de biologie în cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, în anul 1991. Şi în perioada de după această dată, lucrările expuse despre ornitofauna bazinului băimărean sunt extrem de puţine şi se rezumă doar la câteva persoane şi îndeosebi la prof. univ. dr. Gavril Ardelean de la Universitatea de Nord Baia Mare şi la biologul Iosif Béres, de la Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, care au colaborat la cercetarea păsărilor Depresiunii Baia Mare. Astfel Ardelean (2000, 2000 a, 2001) a publicat două articole de sinteză privind răspândirea şi fenologia , respectiv taxonomia şi ecologia faunei de păsări din Depresiunea Baia Mare, dar şi un inventar al speciilor de vertebrate, inclusiv păsări aflate în colecţia faunistică a Universităţii de Nord Baia Mare. Tot Ardelean (2001 a) şi Ardelean şi Béres (2001), prezintă la simpozioanele tematice de la Baia Mare şi Timişoara, date şi consideraţii despre avifauna lacurilor piscicole de la Ariniş (judeţul Maramureş) în vederea înfiinţării unei rezervaţii naturale ornitologice. În alte două lucrări, Ardelean (1998 şi 2000) ne dă referinţe importante despre avifauna cursului inferior al Someşului, prima în cadrul tematic al prezentării faunei judeţului Satu Mare, iar a doua într-o prezentare a faunei Someşului de la strâmtorile Ţicăului la confluenţa cu Tisa. În sfârşit Ardelean, Pop şi Béres (2003) prezintă la simpozionul de la Piteşti o documentată lucrare despre pasajul de primăvară pe cursul inferior al Someşului (III-IV 2003). Importante informaţii despre avifauna Depresiunii Baia Mare mai găsim şi în câteva lucrări de sinteză la nivelul întregii ţări: Ionescu (1968), Vasiliu şi Şova (1968), Ciochia (1992) şi mai ales în „Atlasul păsărilor clocitoare din România” (2002, sub coord. Dan Munteanu), precum şi în „Cartea roşie a vertebratelor din România” (2005, sub coord. Botnariuc şi Tatole). Câţiva autori- Pop (1980) şi Ardelean (1999, 2000, 2000 a)- au prezentat răspândirea unor ordine de 49 păsări (Podicipodiformes, Gaviiformes, Anseriformes şi Ciconiiformes) şi a unor oaspeţi de iarnă şi specii accidentale în N-V-ul României, unde se fac unele referiri şi la păsările din Depresiunea Baia Mare. 3. Sistematica păsărilor din zonă 3.1. Lista ornitologică a zonei I. Ordinul GAVIIFORMES 1. Familia GAVIIDAE (1). Gavia arctica(Linnaeus) - cufundac polar. Apare regulat pe Someş în sezonul rece, dar rar, exemplare izolate, 1, 2 observaţii pe an (Dăneşti, 25.11.2001; Valea Vinului, 28.11.2002; Someşeni, 05.11.2003; Ardusat, 14.02.2004; Dăneşti, 24.10.2004; Lunca Potăului, 03.12.2005). II. Ordinul PODICIPEDIFORMES 2. Familia PODICIPEDIDAE (2).Podiceps(tachybaptus) ruficollis (Pallas) - corcodel mic. Toate observaţiile din zona studiată sunt din sezonul rece. Apare regulat, dar în număr mic, de obicei exemplare izolate (Dăneşti, 22.11.2003; Someşeni, 17.11.2004; Roşiori, 08.10.2005; Fărcaşa, 15.11.2005; Potău, 03.12.2005; Dăneşti, 10.12.2005; Lunca Potăului, 15.12.2005), o singură observaţie a unui grup (Lucăceşti, 07.04.2002), 4 exemplare. (3).Podiceps cristatus (Linnaeus) corcodel mare Apare neregulat, toate observaţiile fiind din această perioada se pasaj (Lucăceşti, 27.03.2002; Someşeni, 10.11.2004; Dăneşti, 01.11.2005; Lunca Potăului, 20.11.2005). III. Ordinul PELECANIFORMES 3. Familia PHALACROCORACIDAE (4). Phalacrocorax carbo (Linnaeus) - cormoran mare. Apariţia masivă a acestei specii pe malurile Someşului în iernile 2004 şi mai ales 2005, reprezintă cel mai spectaculos fenomen ornitologic al anului prin numărul foarte mare de exemplare venite la iernat. IV. Ordinul CICONIIFORMES 4. Familia ARDEIDAE (5). Ixobrychus minutus(Linnaeus) - stârc pitic Specia este prezentă constant pe Someş, dar numai în anumite locuri, în număr redus. Toate observaţiile cu o excepţie (Someşeni, 29.08.2005) provin din aceeaşi zonă (Dăneşti, 19.07.2003; 23.07.2003; 16.06.2004; 25.06.2004; 02.07.2004; 04.07.2005; 22.07.2005; 11.09.2005). (6). Nycticorax nycticorax(Linnaeus) - stârc de noapte. Pe Someş, specia poate fi considerată accidentală, observaţiile fiind rare şi al unor exemplare juvenile, izolate (Someşeni, 12.08.2003; 17.08.2003; Lunca Potăului, 10.09.2006). (7). Egretta alba(Linnaeus) - egretă mare. În zona studiată dintr-o specie accidentală, a devenit o prezenţă constantă în ultimii ani, chiar dacă nu este prea numeroasă. (8). Egretta garzetta (Linnaeus) - egretă mică. În sectorul studiat, avem înregistrată o singură apariţie (Dăneşti, 21.08.2003). Specia poate fi considerată accidentală pe Someş.
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) (9). Ardea cinerea (Linnaeus) - stârc cenuşiu. Pe cursul inferior al Someşului, a devenit în ultimii ani o pasăre obişnuită aproape tot timpul anului. 5. Familia CICONIIDAE (10). Ciconia ciconia (Linnaeus) - barza albă. Este o specie obişnuită, care cuibăreşte în toate satele din apropierea Someşului. Poate fi observată zilnic pe terenurile agricole şi zonele înierbate din apropierea râului, păşuni etc. (11). Ciconia nigra (Linnaeus) - barza neagră .Deşi este o pasăre rară, observaţiile unor exemplare izolate sunt relativ constante de-a lungul timpului, (Roşiori, 21.07.2003; 27.07.2004; Valea Vinului, 18.08.2003; Someşeni, 21.09.2003; Danesti, 24.06. 2005; Lucăceşti, 03.07. 2005; Buzeşti, 09.09.2005). Figura nr. 4. Ciconia nigra la Lucăceşti. V. Ordinul ANSERIFORMES 6. Familia ANATIDAE (12). Anas platyrhynchos (Linnaeus) - raţă mare. Poate fi văzută pe Someş tot timpul anului, în număr mai mare în sezonul rece, uneori împreună cu alte raţe. Există şi perechi care cuibăresc pe Someş, dar destul de puţine. (13). Anas crecca (Linnaeus) - raţă mică. Din zona studiată există o singură observaţie sigură din această specie(Someşeni, 05.11.2003, un grup de 5-6 exemplare) (14). Anas querquedula (Linnaeus) - raţă cârâitoare. Apare în număr mare mai ales în perioada de pasaj, uneori împreună cu alte specii de raţă, formând cârduri destul de numeroase (Lucăceşti, 29.03.2003, 20-25 exemplare; 05.04.2003, 20-25 exemplare; 20.04.2005, 8-10 exemplare; Roşiori, 21.09.2003, 5 exemplare; Someşeni, 10.11.2004, 2 exemplare; Dăneşti, 13.10.2005, 2 exemplare; Lunca Potăului, 23.10.2005, 4 exemplare). (15). Anas penelope (Linnaeus) - raţă fluierătoare. În zona studiată apare sporadic, în genral în grupuri mici(Roşiori, 26.10.2003; Dăneşti, 01.11.2005, câte 4- 5 exemplare). (16). Aythya ferina (Linnaeus) - raţă cu cap castaniu. Pe Someş apare ca şi speciile anterioare, numai în perioada de pasaj, de obicei în grupuri mici sau împreună cu alte specii (Ţicău, 14.10.2001, 4-6 exemplare; Someşeni, 03.11.2002, 6-8 exemplare; Roşiori, 26.10.2003, 4 exemplare) 50 (17). Bucephala clangula (Linnaeus) - raţă sunătoare. Observaţiile din zona studiată sunt din iarna 2004- 2005 (Dăneşti, 16.12.2004 şi 05.02.2005, câte 2 exemplare). VI. Ordinul FALCONIFORMES 7. Familia ACCIPITRIDAE (18). Pernis apivorus (Linnaeus) - viespar. În zona studiată a fost observat un grup de 4 exemplare, la Ţicău, de mai multe ori în timpul zilei, (31.0720.05) deasupra pădurii de lângă Someş, o pereche adultă împreună cu juvenilii. Figura nr. 5. Haliaetus albicilla(juv) la Lunca Potăului. (19). Haliaetus albicilla (Linnaeus) - codalb (Fig. 5). Observarea acestei specii, în decembrie 2005 pe Someş, (Lunca Potăului, 11.12.20.05) poate fi apreciată ca un eveniment excepţional. Putem considera exemplarul juvenil observat, ca fiind un individ rătăcit al populaţiei din Ungaria, din zona Tisei, unde există o populaţie stabilă de codalbi. (20). Accipiter gentilis (Linnaeus) - uliu porumbar. Observaţiile acoperă toate perioadele anului, mai puţine vara, dar cu o creştere semnificativă în sezonul rece, când poate fi văzut aproape zilnic. (21). Accipiter nisus (Linnaeus) - uliu păsărar. Alături de uliul porumbar şi şorecarul comun este una din răpitoarele cel mai des observate pe malurile Someşului, mai ales în sezonul rece. (22). Buteo buteo (Linnaeus) şorecar comun. În zona noastră, deşi este o prezenţă constantă, observaţiile din timpul iernii (noiembrie - martie) sunt mult mai numeroase decât cele din restul anului. (23). Buteo lagopus (Linnaeus) - şorecar încălţat. Deşi în literatura de specialitate este citat ca fiind o specie frecventă în sezonul rece, în zona studiată există doar câteva observaţii certe (Ţicău, 13.10.2002; Mogoşeşti, 09.03.2003; Fărcaşa, 15.11.2005; Lunca Potăului, 06.01.2006). (24). Aquila heliaca (Savigny) - acvilă de câmp. Din zona studiată avem o singură observaţie sigură, (Dăneşti, 11.09.2005) un exemplar aşezat pe un stâlp de pe care şi-a luat zborul, pe malul Someşului. (25). Circus cyaneus (Linnaeus) - erete vânăt. Poate fi observat în sezonul rece aproape zilnic, dar este în mod evident mai numeros în sectorul judeţului Satu Mare, din cadrul zonei studiate. Observaţiile
Page 2 and 3: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 16 and 17: kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19: Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 56: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 65 and 66: 140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 85 and 86: Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 101 and 102:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?