Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Satu</strong> <strong>Mare</strong> – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)<br />
Fig.6. CT abdominal nativ: dilatarea CBIH şi CBP;<br />
calculi în lumenul CBP, inclusiv intrapancreatic<br />
Pentru explorarea CBP şi îndepǎrtarea calculilor<br />
pacienta a fost supusǎ unei coledocolitotomii.<br />
Fig.7 : calculi pigmentaţi, predominant bruni şi de<br />
mari dimensiuni<br />
Discuţii<br />
Litiaza biliarǎ afecteazǎ un segment important al<br />
populaţiei din întreaga lume, iar rata incidenţei creşte<br />
odatǎ cu înaintarea in vârstǎ (1). Statele Unite ale<br />
Americii anunţǎ anual 1 milion de cazuri noi, din care<br />
între 20% si 40% intereseazǎ vârsta de peste 65 ani.<br />
Femeile sunt mai predispuse decât bǎrbaţii sǎ facǎ<br />
litiazǎ biliarǎ; în SUA ele reprezintǎ un procent de<br />
25% din populaţia femininǎ, 50% din acesta fiind<br />
femei cu vârsta medie de 75 ani.<br />
Una din cele mai comune cauze ale colestazei<br />
extrahepatice este litiaza coledocianǎ.<br />
Se estimeazǎ cǎ aprox. 10-15% din pacienţii<br />
simptomatici cu colelitiazǎ au sau vor face<br />
coledocolitiazǎ. De asemenea, literatura chirurgicalǎ<br />
de specialitate sugereazǎ cǎ 3-10% din pacienţii<br />
colecistectomizaţi vor avea coledocolitiazǎ (2). Unele<br />
studii din SUA au semnalat coledocolitiazǎ la 15-60%<br />
din pacieţii în vârsta de peste 60 ani colecistecomizaţi<br />
pentru litiazǎ simptomaticǎ. Cu toate cǎ litiaza cǎilor<br />
biliare este întâlnitǎ cu o frecvenţǎ mai redusǎ decât<br />
colelitiaza, ea este cauza principalǎ a icterului<br />
obstructiv extrahepatic si poate conduce la complicaţii<br />
majore, cum sunt colangita, pancreatita acutǎ sau<br />
hepatita cronicǎ.<br />
În majoritatea cazurilor calculii din CBP iau naştere în<br />
colecist de unde migreazǎ în CBP (calculi secundari)<br />
şi numai într-un procent mai redus se dezvoltǎ în<br />
CBP (calculi primitivi). Calculii biliari pigmentaţi pot<br />
fi negri (conţinut crescut de bilirubinat de calciu) sau<br />
bruni. Calculii de culoare neagrǎ sunt mai frecvent<br />
întâlniţi la pacienţi cu boli hemolitice, iar cei bruni pot<br />
lua naştere atât în cǎile biliare cât şi în colecist, ca<br />
rezultat al colestazei şi infecţiei cronice supraadǎugate.<br />
Calculii primitiv intraductali au o incidenţǎ crescutǎ la<br />
pacienţii cu simptomatologie persistentǎ în timp, cu<br />
vârsta avansatǎ şi la aceia cu colecistectomie în<br />
antecedente (3).<br />
Cauza obstrucţiei biliare este hotǎrâtoare asupra<br />
prognosticului. Metodele imagistice de investigaţie au<br />
rolul de a stabili sediul şi cauza obstrucţiei: calculi sau<br />
altǎ etiologie (stenoze benigne, traumatisme,<br />
adenopatii, neoplazii, etc) (1).<br />
Ecografia transabdominalǎ(TUS) şi tomografia<br />
computerizatǎ(CT) sunt tehnici imagistice<br />
competitive, care evalueazǎ cu mare acurateţe<br />
sistemul hepato-biliar (4).<br />
TUS cu înaltǎ rezoluţie este utilizatǎ cu prioritate<br />
deoarece este larg accesibilǎ, nu este invazivǎ, este<br />
uşor toleratǎ de pacient şi prezintǎ avantajul unui<br />
echipament cu cost relativ scǎzut. S-a demonstrat prin<br />
studii marea sensibilitate a ecografiei în stabilirea<br />
diagnosticului corect al icterului obstructiv, mai ales în<br />
cazul coledocolitiazei (5,6,7).<br />
TUS permite evaluarea cǎilor biliare intra şi<br />
extrahepatice, precizând cu mare acurateţe sediul<br />
obstacolului biliar. Semnaleazǎ prezenţa calculilor şi<br />
apreciazǎ corect calibrul cǎilor biliare (7). Ultimele<br />
studii clinice estimeazǎ o sensibilitate şi o specificitate<br />
mai reduse ale TUS în cazul obstrucţiei biliare joase<br />
deoarece gazul gastrointestinal poate împiedica<br />
vizualizarea corespunzǎtoare a acestui segment. Slaba<br />
vizualizare poate fi asociatǎ cu probleme tehnice, dar<br />
şi cu obezitatea, meteorismul, conţinut biliar redus în<br />
jurul calculilor sau colaborarea redusǎ din partea<br />
pacientului (dureri abdominale, stare generalǎ<br />
alteratǎ).<br />
Pentru optimizarea imaginilor se recomandǎ<br />
examinarea pacienţilor à jeun şi în poziţii diferite<br />
(decubit dorsal, lateral stâng sau semişezând) în<br />
scopul îndepǎrtǎrii suprapunerilor aerice gastrointestinale;<br />
ecografia în timp real şi ingestia de apǎ pot<br />
crea condiţii bune de vizualizare a întregii CBP şi<br />
capului pancreasului.<br />
Nu în ultimul rând, diagnosticul ecografic este<br />
influenţat de echipamentul utilizat şi de pregǎtirea şi<br />
experienţa examinatorului.<br />
Performanţele CT spiral, secţiunile fine şi multiplele<br />
posibilitaţi de reconstrucţie a imaginilor permit<br />
360